La multi ani!

Am descoperit eu cam tarziu, dar mai bine mai tarziu decat niciodata. Astazi eu si blogul meu implinim 1 anisor de cand ne tinem de urat unul altuia. Nu mai stiu sigur pe unde ramasese biberonul...parca pe la Pic, i-l imprumutase Alexandra.:) Daca il mai are sa mi-l imprumute si mie ca sa nu mai cumpar altul;))
Vreau sa ii cer scuze ca mi-am amintit asa de tarziu si ca nu i-am luat cadou, dar promit sa ma revansez. Tin foarte mult sa ii multumesc ca mi-a ascultat si acceptat toate tampeniile si ca mi-a mai dat si cate un sfat pitit printre comentariile voastre.
P.S: Va multumim ca ne-ati ajutat sa ne facem si noi mari!>:D<

Am citit mai demult "Viata pe un peron" de Octavian Paler, in care erau 10 porunci putin altfel....

"Prima porunca: Sa astepti oricat.
A doua porunca: Sa astepti orice.
A treia porunca: Sa nu-ti amintesti, in schimb, orice. Nu sunt bune decat amintirile care te ajuta sa traiesti in prezent.
A patra porunca: Sa nu numeri zilele.
A cincea porunca: Sa nu uiti ca orice asteptare e provizorie, chiar daca dureaza toata viata.
A sasea porunca: Repeta ca nu exista pustiu. Exista doar incapacitatea noastra de a umple golul in care traim.
A saptea porunca: Nu pune in aceeasi oala si rugaciunea si pe Dumnezeu. Ragaciunea este uneori o forma de a spera a celui ce nu indrazneste sa spere singur.
A opta porunca: Daca gandul asta te ajuta, nu cauta sa recunosti ca speri neavand altceva mai bun de facut sau chiar pentru a te feri de urmarile faptului ca nu faci nimic.
A noua porunca: Binecuvanteaza ocazia de a-ti aprtine in intregime. Singuratatea e o tarfa care nu te invinuieste ca esti egoist.
A zecea porunca: Aminteste-ti ca paradisul, a fost, aproape sigur, intr-o grota."

Indragostita de cuvinte...

"M-am indragostit de simplitatea ochilor ei inca din prima clipa..."

Dar poate ca dragostea nu iti da intotdeauna curaj, poate ca teama ca o vei da in bara e mai puternica. Si totusi in simplitatea aia era si tristete..de ce nu ai vazut?

Acum cuvintele curg parca fara obstacole...ea ar vrea sa presare piedici din cand in cand...se indragosteste de cuvinte...ii face jocul involuntar dand raspunsuri cu subinteles...
uneori el da semne de slabiciune...da, tine la ea. Ii face complimente la tot pasul...dar ea e indragostita de cuvinte...

Poate e un dezavantaj ca ea iubeste mai mult realitatea, lucrurile palpabile....uneori vrea sa-i dea de inteles ca ar vrea sa se intalneasca..dar nici ea nu stiu de ce face asta. E clar, nu ii place sa fie indragostita de cuvinte, dar nu stie nici daca prefera realitatea...

Si totusi azi parca ar fi vrut sa vina...sa termine o data pentru totdeauna..dar nu a venit...si tot din lipsa de curaj...ea e curajoasa uneori si a avut de castigat...nu-i place teama lui...poate e egoista...dar incearca sa gaseasca motive sa argumenteze ca nu e bine sa fi indragostita de cuvinte...si asta pentru ca intr-o zi cuvintele vor inceta sa mai curga...obstacolele vor aparea...si atunci e nevoie de mai mult decat "a fi indragostita de cuvinte".

La intrebari capcana ea raspunde cu o alta intrebare...nu prea ii place sa ofere raspunsuri pe tava...si nici sentimente...nici macar sa primeasca....uneori il pune la incercare, ii place sa duca discutia pana primeste raspunsul pe care il vrea...e constienta ca in felul asta ii hraneste sentimentele...dar nu poate sa se abtina...

Poate ca daca intr-o zi ar incerca sa o ignore...si nu ar mai face-o sa se simta pe primul loc...daca ar face rost de putin curaj...ar putea obtine ceva mai mult decat "indragostita de cuvinte"...:)

.?.!.?.!

Nu sunt sigura ca mai stiu sa respir...sau cel putin nu o fac intr-un fel anume...Nu mai sunt sigura de ce imi e teama si de ce nu...dar stiu ca lucrurile au ramas la fel...ce inseamna la fel...nici eu nu stiu...as vrea sa mai reduc din melancolie, din teama si din durere...sau as vrea sa raman nepasatoare...as vrea un altfel de azi, preferabil diferit de ieri...ianuarie nu va fi altfel, poate pentru ca eu sunt aceeasi...

cred ca m-am saturat sa ma entuziasmez ca un copil de 3 ani care primeste multa ciocolata cadou, iar apoi i se spune ca nu are voie sa manance decat o bucatica pe zi...sau eventual deloc!

Doare...cand simt ca fac unele lucruri aiurea...falsitatea cuvintelor scrise pe mess...doare cand lucrurile pe care le fac fara intentie au urmari naspa...indiferenta doare...cand pui totul la suflet doare...

Zambet de ianuarie

Un ianuarie altfel?

Patine cu suflet

Patinoarul e gol...iar patinele tocmai s-au imbracat in pijamale si si-au spus rugaciunea dinainte de a adormi...de cele mai multe ori sunt obosite, iar discutiile dintre ele se rezuma la noapte buna si vise placute...
In seara asta in partea stanga a camerei se auzeau susoteli si chicote de ras...se pare ca patinele Imbratisare si cele Iubire aveau o discutie foarte aprinsa:
Patinele Imbratisare: Inca de cand s-au apropiat de noi am stiut ca astazi vom asista la un inceput de poveste de dragoste minunat...a fost un adevarat noroc ca ea sa ne aleaga pe noi sa fim martorul iubirii lor...ce gesturi si miscari fine aveau mainile lui cand o incaltau...era o eleganta si o tandrete de invidiat in modul in care se purta cu ea...
Patinele Iubire: Nu ne asteptam ca el sa ne aleaga tocmai pe noi...dar am simtit o adevarata bucurie cand a facut-o. Era emotionat...am simtit asta din modul in care se incalta...
Patinele Imbratisare: Era prima lor intalnire...Ea se purta destul de stangaci, dar asta o facea speciala...
Patinele Iubire: Cand au intrat pe patinoar el a apucat-o usor de mana, cu o simplitate copilareasca...le tremurau mainile la amandoi...apoi s-au privit si au inceput sa zambeasca tembel...
Patinele Imbratisare: Nu simteam nicio greutate in miscarile ei...se lasa purtata de el si parca plutea...
Patinele Iubire: La un moment dat a inceput sa ii bata inima lui...se simtea pana in varful degetelor...cred ca voia ceva, dar nu avea curaj sa faca.
Patinele Imbratisare: Cred ca ea a simtit incordarea lui si l-a strans mai tare de mana...
Patinele Iubire: Atunci a intors-o spre el si a pupat-o pe obraz, dupa care i-a spus ca este frumoasa...
Patinele Imbratisare: In momentul ala, un fior i-a strabatut tot corpul...era cea mai frumoasa si sincera declaratie pe care cineva i-o facuse vreodata...
Patinele Iubire: El a simtit fericirea pe chipul ei..si a zambit bucuros...
Patinele Imbratisare: El era tot timpul grijuliu cu ea...ii aseza fularul, ii sufla in maini sa i le incalzeasca, a vrut chiar sa-i ofere geaca lui...ea se simtea rasfata...atata caldura si grija in gesturile lui...
Patinele Iubire: Totul era atat de frumos ca nici nu simteam cum trece timpul...ne-am fi dorit sa nu se termine niciodata ziua...
Patinele Imbratisare: Ce simpatici erau cand s-au dus si l-au luat pe copilasul acela unul de o mana si unul de o mana si l-au invatat sa patineze...se simtea complicitatea in privirile lor...
Patinele Iubire: Si ce l-au mai pupacit pe "saracul" copil..iar apoi au mers si i-au cumparat ciocolata si acadele...
Patinele Imbratisare: Mie mi-a placut ca si-au luat si ei acadele...ce am mai ras apoi ca se facusera verzi pe limba...nici ei nu se mai puteau opri din ras...
Patinele Iubire: Cred ca imbratisarea aia a fost ceva involuntar...poate au vrut sa sarbatoreasca primul lucru facut impreuna...dupa ce baietelul a plecat cu parintii ei s-au imbratisat...cata simplitate...
Patinele Imbratisare: Ea incepuse sa tremure...probabil de emotie..
Patinele Iubire: Va amintiti cand intr-un moment de neatentie ea a cazut?
Patinele Imbratisare: Da...cred ca ala a fost singurul moment din cariera noastra in care ne-a parut rau ca nu am fost suficient de atente...
Patinele Iubire: Eu cred ca ar trebui sa fiti fericite...Ati uitat ca dupa aceasta cazatura s-au sarutat pentru prima data...
Patinele Imbratisare: da...El i-a oferit mana sa o ridice, iar din acel moment si pana ce ea s-a ridicat s-au privit in ochi...iar apoi a venit sarutul ala, a carui emotie se simtea intens pana in varful degetelor...
Patinele Nesuferite: Pe voi ce v-a apucat sa vorbiti? Nu va e somn? Maine nu o sa va aleaga nimeni la ce fete de obosite o sa aveti!
Patinele Iubire si cele Imbratisare incep sa rada.
Patinele Imbratisare: Cata invidie...
Patinele Iubire: Pai normal...in fiecare zi au numai clienti grasi care cad de 10 ori in 5 min
Patinele Imbratisare: Oare ce fac ei acum?
Patinele Iubire: As vrea sa cred ca el i-a pregatit o ciocolata calda, iar in timp ce ea o bea el ii face masaj la picioare...
Patinele Imbratisare: Iar apoi vor adormi ca doi copii imbratisati intr-un colt al patului mare din camera ei...
Patinele Iubire: Oare vor mai venii vreodata la patinoar?

Leapsa

Cele mai romantice 5 melodii...leapsa primita de la Alexandra. Mi-e destul de greu sa fac acest top, insa o sa incerc:D

1. Damien Rice - The blowers daughter
2. Vama - Epilog
3. Holograf - Sa nu-mi iei niciodata dragostea
4. Damien Rice - I remember
5. Cargo - Daca ploaia s-ar opri

Ii dau leapsa Ioanei Gheorghe.

De data asta (n)-o voi face

Zambeste...este sigura ca diseara va fi bine...Nu a dat decat de vreo 2-3 ori semne ca i-ar fi teama...dar nu exagerat...poate doar din obisnuita. Aproape ca nu se gandea la teama ei, desi inainte asta facea aproape intreaga zi dinainte de petrecere...chiar sa se fi schimbat totul dintr-o data?
Ziua trece, momentul se apropie...se gandeste vag la ce o asteapta, dar totusi ignora. Voia sa amane cat mai mult...nici nu voia sa se gandeasca daca o va face sau nu, daca se va simti singura sau nu...evita sa vorbeasca cu ea despre asta...
Ajunge...se aseaza...inca mai zambeste...voia sa o faca, avea incredere ca va reusi, insa cand vine momentul ramane acolo, pe fotoliul ala de care parca era lipita. Nu-i venea sa creada ca nu poate sa se ridice...isi dorea dar nu putea...parca ar fi vrut sa vina cineva si sa o ia cu forta, sa o oblige, deoarece ii era frica de acel inceput...se imagina acolo inconjurata si privita cu curiozitate...numara minutele, iar cand se satura de numarat cedeaza...plange...de oftica, de teama...dar trece si zambeste din nou...
Nu, ea nu putea sa danseze...