Multumesc:)

Alexandra si Diana au tinut neaparat sa ma fericeasca si astazi, asa ca in urmatoarele poze va prezint o parte din cadoul meu:D Tort am avut, mi-au cantat La multi ani pe hol, mi-au luat si masina...ce mai imi trebuie? Tin sa precizez ca m-am plimbat ceva prin liceul pana am ajuns la ele...deoarece am fost ghidata de niste biletele:D. Oricum in final am ajuns..si bucuria a fost mare...Multumesc si pentru cercelusi si om de zapada si sunt foarte mandra ca am asemenea prietene.:)

18

Oficial, se presupune ca asta ar fi ultimul post in calitate de copil....neoficial, va asigur ca vor mai fi multe:) deoarece imi place sa fiu copil...
Cand te gandesti ca din punct de vedere legal se schimba atatea lucruri...ai dreptul sa faci chestii pe care pana atunci nu puteai sa le faci...dar e aproximativ neimportant...pentru ca practic nu se simte mai nicio schimbare...cred ca singurul lucru vizibil si folositor e ca voi avea carnet...
Nu am dat nicio petrecere pompoasa cu aceasta ocazie, cu multa bautura si tigari, nu am fost nici in cluburi...insa am facut ceva pe placul meu care m-a facut fericita...si cred ca asta e cel mai important...Am fost la munte cu Alex si Diana, ne-am dat cu sania, am mancat pizza si un desert urias;)), am imbratisat zapada, am fost la cumparaturi, am facut poze....si am fost fericita. Le multumesc din suflet fetelor pentru aceasta zi.
Ne mai auzim cu noi povesti de la 18 ani...va pupacesc>:D<

Leapsa

Leapsa primita de la Alexandra.

Sunt...visatoare
As vrea...sa nu mai uit asa de usor:D (Matza stie;))
Pastrez...amintiri
Mi-as fi dorit...sa fie mai inalt muntele ala ca sa ma tina mai mult de mana
Nu imi plac...stafidele
Ma tem de...singuratate
Aud...iubirea
Imi pare rau...ca la un moment dat am fost slaba
Imi plac...ciocolata Milka si imbratisarile
Nu sunt...ce vrei tu sa fiu
Dansez...aproape niciodata
Cant...cand ma plictisesc
Niciodata...nu voi inceta sa cred ca exista Fat-Frumos
Rar...ma gandesc la consecinte
Plang cand privesc...in suflet
Nu imi place de mine pentru ca...pun totul la suflet
Sunt confuza...cand ajung intr-o intersectie;))
Am nevoie de...nebunie
Ar trebui...sa vad mai multi oameni zambind

Leapsa merge la PIC si CATALINA

Portret

Ii place sa adoarma devreme si nu prea se da in vant dupa lucruri complicate...uneori ii e sila sa si gandeasca...comoditate...de la un timp nu mai are nici idei...daca ar fi fost indragostita s-ar fi explicat..dar nici macar nu e...
Zambet naiv...privire goala...suflet pretentios...maini agitate...ganduri tampite...dor capricios...vise caraghioase...
Sosetele ei colorate o rasfata prea mult, iar papucii pufosi ii iau apararea mereu...cand instructorul o cearta ea ii zambeste tembel si o iarta...daca e suparat rau intoarce capul si il priveste nevinovat in ochi...ii fura in felul asta un zambet in loc de cearta:) ii place sa se rasfete de cate ori are ocazia..
Uraste stafidele tot atat de mult pe cat iubeste ciocolata Milka...adora sa se intida in conversatii lungi cu prietena ei si sa barfeasca un Georgica sau un Stefanica:D
Bea 3 in 1, citeste, asculta muzica...mai vede un film. Sa speram ca va avea loc sa ascunda in noul ei pulovar colorat toate neplacerile.
La prima vedere pare timida si lipsita de curaj..dar in realitate nu e asa...daca ar avea ocazia ar face o nebunie in fiecare zi..i-ar prinde atat de bine:)
Mai sunt7 zile si se face mare...dar ea se simte mai copil ca niciodata:) si o sa se simte la fel si dupa...dar cine e ea?

...

Cat doare sa spui adevarul si sa nu fi crezut...si cat de amare sunt lacrimile...

La multi ani!

Am descoperit eu cam tarziu, dar mai bine mai tarziu decat niciodata. Astazi eu si blogul meu implinim 1 anisor de cand ne tinem de urat unul altuia. Nu mai stiu sigur pe unde ramasese biberonul...parca pe la Pic, i-l imprumutase Alexandra.:) Daca il mai are sa mi-l imprumute si mie ca sa nu mai cumpar altul;))
Vreau sa ii cer scuze ca mi-am amintit asa de tarziu si ca nu i-am luat cadou, dar promit sa ma revansez. Tin foarte mult sa ii multumesc ca mi-a ascultat si acceptat toate tampeniile si ca mi-a mai dat si cate un sfat pitit printre comentariile voastre.
P.S: Va multumim ca ne-ati ajutat sa ne facem si noi mari!>:D<

Am citit mai demult "Viata pe un peron" de Octavian Paler, in care erau 10 porunci putin altfel....

"Prima porunca: Sa astepti oricat.
A doua porunca: Sa astepti orice.
A treia porunca: Sa nu-ti amintesti, in schimb, orice. Nu sunt bune decat amintirile care te ajuta sa traiesti in prezent.
A patra porunca: Sa nu numeri zilele.
A cincea porunca: Sa nu uiti ca orice asteptare e provizorie, chiar daca dureaza toata viata.
A sasea porunca: Repeta ca nu exista pustiu. Exista doar incapacitatea noastra de a umple golul in care traim.
A saptea porunca: Nu pune in aceeasi oala si rugaciunea si pe Dumnezeu. Ragaciunea este uneori o forma de a spera a celui ce nu indrazneste sa spere singur.
A opta porunca: Daca gandul asta te ajuta, nu cauta sa recunosti ca speri neavand altceva mai bun de facut sau chiar pentru a te feri de urmarile faptului ca nu faci nimic.
A noua porunca: Binecuvanteaza ocazia de a-ti aprtine in intregime. Singuratatea e o tarfa care nu te invinuieste ca esti egoist.
A zecea porunca: Aminteste-ti ca paradisul, a fost, aproape sigur, intr-o grota."

Indragostita de cuvinte...

"M-am indragostit de simplitatea ochilor ei inca din prima clipa..."

Dar poate ca dragostea nu iti da intotdeauna curaj, poate ca teama ca o vei da in bara e mai puternica. Si totusi in simplitatea aia era si tristete..de ce nu ai vazut?

Acum cuvintele curg parca fara obstacole...ea ar vrea sa presare piedici din cand in cand...se indragosteste de cuvinte...ii face jocul involuntar dand raspunsuri cu subinteles...
uneori el da semne de slabiciune...da, tine la ea. Ii face complimente la tot pasul...dar ea e indragostita de cuvinte...

Poate e un dezavantaj ca ea iubeste mai mult realitatea, lucrurile palpabile....uneori vrea sa-i dea de inteles ca ar vrea sa se intalneasca..dar nici ea nu stiu de ce face asta. E clar, nu ii place sa fie indragostita de cuvinte, dar nu stie nici daca prefera realitatea...

Si totusi azi parca ar fi vrut sa vina...sa termine o data pentru totdeauna..dar nu a venit...si tot din lipsa de curaj...ea e curajoasa uneori si a avut de castigat...nu-i place teama lui...poate e egoista...dar incearca sa gaseasca motive sa argumenteze ca nu e bine sa fi indragostita de cuvinte...si asta pentru ca intr-o zi cuvintele vor inceta sa mai curga...obstacolele vor aparea...si atunci e nevoie de mai mult decat "a fi indragostita de cuvinte".

La intrebari capcana ea raspunde cu o alta intrebare...nu prea ii place sa ofere raspunsuri pe tava...si nici sentimente...nici macar sa primeasca....uneori il pune la incercare, ii place sa duca discutia pana primeste raspunsul pe care il vrea...e constienta ca in felul asta ii hraneste sentimentele...dar nu poate sa se abtina...

Poate ca daca intr-o zi ar incerca sa o ignore...si nu ar mai face-o sa se simta pe primul loc...daca ar face rost de putin curaj...ar putea obtine ceva mai mult decat "indragostita de cuvinte"...:)

.?.!.?.!

Nu sunt sigura ca mai stiu sa respir...sau cel putin nu o fac intr-un fel anume...Nu mai sunt sigura de ce imi e teama si de ce nu...dar stiu ca lucrurile au ramas la fel...ce inseamna la fel...nici eu nu stiu...as vrea sa mai reduc din melancolie, din teama si din durere...sau as vrea sa raman nepasatoare...as vrea un altfel de azi, preferabil diferit de ieri...ianuarie nu va fi altfel, poate pentru ca eu sunt aceeasi...

cred ca m-am saturat sa ma entuziasmez ca un copil de 3 ani care primeste multa ciocolata cadou, iar apoi i se spune ca nu are voie sa manance decat o bucatica pe zi...sau eventual deloc!