Trista toamna....

E toamna...iar mie mi-e dor de toamnele in care eram cu tine...toamnele noastre...erau colorate, iar zambetul era nelipsit in fiecare zi...dimineata imi placea sa privesc soarele..stiam ca imi va lumina o noua zi alaturi de tine...toamna asta e trista..n-am chef de nimic...afara ploua...iar asta ma deprima deseori...cat conteaza sa nu fi singur...din pacate eu sunt...si desi nu mai esti, eu tot te mai caut...merg adesea prin locuri in care mergeam impreuna si am speranta absurda ca vei fi si tu acolo...ma uit la frunzele care cad si imi imaginez ca si tu faci acelasi lucru...dar nu mai esti...ai plecat fara sa zici nici un cuvant...pe mine cui m-ai lasat?nimanui...poate nu ti-ai dat seama...Altadata aveai grija de mine...aveai grija sa nu imi fie frig, sa nu fiu trista...aveai grija de tot...acum nu mai are cine sa aiba...doar eu..dar sti?nu prea imi iese...toate imi ies pe dos...eu sunt mai nepasatoare, mai visatoare...tu stiai intotdeauna de ce am nevoie...oare o sa te mai intorci?macar toamna viitoare...dar poate nu mai esti...cineva te-a iubit si te-a luat.....dar eu?poate eu nu contez...dar totusi imi place sa ma mint ca exista cineva pt care contez...desi poate nu e asa asta imi hraneste sufletul...dar nimic nu se compara cu toamnele noastre...Trista toamna ai adus in mine...Pe mine cui m-ai lasat?

o camera mica...un pat..un calculator...un birou...foc in soba...intr-un colt sta ghemuita o fata...parul nearanjat...ochii tristi...buzele si le umezeste cu limba...se gandeste..ii e dor...zambeste...desi nu a primit niciodata raspunsul inca se mai intreaba de ce?desi nu a venit nimeni niciodata inca mai spera ca va aparea cineva sa o imbratiseze...mainile ii tremura...ii e teama...zambeste...se gandeste la El..la un El oarecare...care probabil nu va parea prea curand...inchide ochii...il vede..e altfel decat ceilalti...viseaza...se trezeste...tresare...realitatea doare...fiecare maine va durea de azi inainte...pt ca e singura..si asta e lucru de care se teme si pe care il uraste cel mai mult...nu e pregatita sa-l infrunte...plange...da...maine doare...e doar un copil...mult prea atasat de ceilalti ca sa stea singur...nu e drept...dar oare exista ceva corect in lumea asta?cate luni au trecut decan si-a revenit?maxim 3...si acum din nou...altceva...de ce?

o camera mica..un pat..un calculator...un birou...frig...in pat sta tolanit un baiat...parul aranajt..priveste in gol...buzele si le umezeste cu limba...isi aminteste...nu ii e dor...zambeste...vreau sa uite...are chef sa imbratiseze pe cineva care are nevoie de el...are maini frumoase...este puternic...zambeste...viseaza la Ea...la o Ea oarecare...
care va aparea sau nu...inchide ochii..o zareste...e speciala...o admira...se indragosteste...de maine o va cauta...pentru ca stie ca e singura...si ca are nevoie de El...sa o ajute si sa-i fie alaturi...zambeste...da...maine o va cauta...e speciala...si nu merita sa stea singura...nu e corect...si el va face in asa fel incat sa schimbe lucrurile...o va ajuta sa isi continue planurile si sa isi urmeze visele...pentru totdeauna...pentru ca e speciala...

...

M-am hotarat sa sterg ce am scris azi pentru ca am vb cu matza si m-a inveselit si apoi mi-am amintit de Andrei si nu m-ai corespundea cu starea mea ce scrisesem;))

SULINA

O plaja la care multi ar ravni...Un cer nemaivazut...unde cadea cel putin o stea la 10 minute...liniste....vis...eu tinandu-ma in brate si visand...mi-am achizitionat fericire si zambet pt cel putin un an...a fost frumos...tren....vapor...somn intrerupt...fete obosite...dar multa fericire...a fost Sulina...dar s-a terminat...mai vreau...e locul de unde puteti lua fericire pe gratis...va recomand.