singuratate...ironie...dor...dispret....doare...maine...nimic...poate...cantec...sec...teama...uitare...
imbratisare...ignoranta...

In vis totul era perfect pentru ea...foarte diferit de seara asta seaca in care se lupta cu ea insasi. Nu, nu e slaba...doar se teme de singuratate...iar asta e groaznic pentru ea...uneori...deoarece sunt multe momentele in care se simte iubita, iar asta ii face mult bine...e ciudat...are curaj sa faca atatea nebunii, dar nu are curaj sa fie singura...
Dar inca mai zambeste, iar asta este foarte bine. Da...visul...de cate ori si-l aminteste zambeste...nu mai e totul atat de clar in mintea ei, insa ce isi aminteste o face fericita. In jurul ei plutea multa iubire, o iubirea mai mult prieteneasca, dar foarte speciala. Fiecare strangere de mana era deosebita, fiecare imbratisare si mai ales fiecare sarut pe frunte:) Toata acea lunga ratacire fara sens...poposirea in orasul cu salcami...faptul ca era rasfatata tot timpul...
Acum ea zambeste...zambeste si tu cu ea!