luni, 28 decembrie 2009

Lumina neuniforma a unei lumanari in care isi afunda ochii...bomboana cu eucalipt...these streets...ciocolata pe care scrie tandrete sau poate sinceritate...nevoia de siguranta...lumanarea se uita in ochii ei...ea se uita in ochii sufletului...loving you...6 dimineata...

El are ochii mari si verzi si uneori simte ca e cineva care ii e sortit, desi nu crede in destin..uneori, in loc sa doarma, desi a doua zi are examen, isi aprinde o tigara si se gandeste la ea. Nu o cunoaste, dar asta nu il impiedica sa-i cunoasca si cea mai mica trasatura. Termina tigara si se intoarce in pat, fara sa stie neaprat daca are chef sa doarma...il enerveaza oamnenii care nu au vise si desi nu e un mare visator crede ca nu ar putea trai fara asta. Desi are o prietena, e mai mult decat convins ca nu se potrivesc...il enerveaza falsitatea ei si dorinta de a iesi in evidenta...uneori o considera proasta si are chef sa o paraseasca.
Prefera fetele care au personalitate in defavoarea celor care ar face orice sa-l cucereasca...ii place sa cucereasca, nu sa fie cucerit, dar recunoaste uneori ca i-ar placea sa fie surprins. Nu da doi bani pe clisee si prefera o fata care are curaj sa ceara o bere, decat una care comanda cel mai scump cocktail.

Portocala, pian, zapada, cafea orgasmica, patinoar, brasov, miros, damien, priveste-ma, ieri, the ugly truth.

Isi iubeste mama si ii place sa o rasfete de cate ori vine acasa, cu cate o ciocolata si o imbratisare. Nu suporta sa-i spuna cineva ce sa faca si prefera sa faca un lucru si apoi sa le spuna celorlati. Are colectie de sosete si detesta cravatele. A observat ca atunci cand isi lasa putina barba atrage fetele mai usor...gateste atat cat e necesar. Uneori are bomboane de ciocolata in buzunarul de la geaca si le da copiilor din metrou.
Desi are 22 de ani, e de parere ca nu a fost niciodata indragostit cu adevarat. Nu-l deranjeaza neaparat deoarece considera ca nu s-a ivit persoana care sa merite. Nu-i place sa se prefaca, de aceea nu e niciodata romantic cu fetele pe care nu le place. Sefa lui nu-l suporta pentru ca este calm si nu se enerveaza...are de gand sa-si dea demisia. Il enerveaza cand pisica vecinei se strecoara la el in casa si se urca in patul lui.
Si din in cand se gandeste la ea...ca la o achimbare in viata lui. Are chef sa asculte muzica cand face dragoste si sa aprinda lumanari, dar l-ar enerva sa o faca cu genul asta de fete. Are chef sa o intalneasca pentru ca stie ca nu va vrea sa se culce cu ea din prima seara si nici ea nu va fi disperata sa ajunga in patul lui. Vrea sa o cunoasca ca sa faca si altfel de lucruri impreuna, care i se par imposibile cu fete ca actuala lui prietena. Are chef sa simta nevoia sa o ia in brate pur si simplu la 5 dimineata.

joi, 24 decembrie 2009

Multumesc mosule. M-ai facut foarte fericita.

Craciun fericit tuturor si multe bucurii!>:D<

marți, 22 decembrie 2009

Vanzatorul de mere

Vanzatorul de mere avea glasul cald si rabdator si o privire simpla. Acum mi-as putea imagina o frumoasa poveste in jurul lui, dar azi prefer sa ma opresc doar la realitate.

luni, 21 decembrie 2009



Acest baiat este mult prea "bun" si nu cred ca poate sa cante fara sa zambeasca. Ma declar indragostita:X

sâmbătă, 12 decembrie 2009

:)

-Mai crezi in Mos Caciun?
-Da, pentru ca aseara mi-a promis ca va ninge, si a nins.
-Nu ti se pare ca e mai mult coincidenta?
-Nu, mi se pare gelozie din partea ta, ca eu mai cred in mosu.
-Glumesti? De unde ti-a mai venit si ideea asta? Crezi ca as putea sa fiu gelos pe un mos care apare doar o data pe an?
-Nu e o idee de-a mea. Ai uitat ce te fastaceai aseara cand eu vorbeam cu mosu pe mess si ma facea sa rad? Incercai sa ma convingi sa vin langa tine in pat, iar cand ai vazut ca nu vreau te-ai suparat.
-Nu m-am suparat, mi-era somn.
-Aha, si de aia nu m-ai bagat in seama cand am venit sa te pup de noapte buna? Ce copil esti...
-Bine, ai dreptate. Normal ca eram gelos. Eu trebuia sa ma prefac ca am uit la televizor si tu te distrai cu mosu pe mess. E corect?
-Imi place cand esti gelos. Acum ma amuza ca esti chiar pe Mos Craciun.
-Poti sa imi arati ce ati vorbit?
-Esti de groaza. Nu nu se poate. Ca apoi nu mi se mai indeplineste dorinta.
-Si ce dorinta ti-ai pus?
-Pai nu auzi ca nu pot sa ti-o zic.
-Atunci inseamna ca ti-ai pus sa te intalnesti cu mosu. Nu mai vorbesc cu tine.
-Da, sigur. M-ai prins. Sigur ai intrat in arhiva mea.
-Ma tu vorbesti serios?
-Doamne, unde duce gelozia asta.
-M-am suparat pe tine...ma duc sa ma uit la televizor. Du-te si vorbeste cu mosu.
-Bine..foarte bine. Perfect...nici nu stii cat imi doream sa ma lasi in pace. Tu ai ales...dar sa stii ca dorinta mea era sa te am mereu langa mine.

duminică, 6 decembrie 2009

-De ce m-ai chemat?
-Pentru ca azi vreau sa-mi amintesc...
-De ce pe mine?
-Pentru ca esti singurul lucru care merita sa mi-l amintesc.
-De cand fumezi?
-De cand ne-am despartit..am simtit nevoia sa fiu dependenta de ceva.
-Te simti bine?
-Perfect. De ce te uiti asa la mine?
-Te-ai schimbat.
-Si consideri cumva ca un om poate ramane la fel timp de 5 ani?
-Nu...dar...
-Dar ce? Observ ca ai ramas la fel de timid. Stii? De dimineata m-am trezit cu chef sa-ti spun de ce te-am parasit. Stiam ca daca te sun ai sa vii.
-Nu m-am schimbat prea mult.
-Ma gandeam eu. Dar asta nu e nici pe departe un lucru rau.
-Iti mai mai amintesti cum ne-am cunoscut?
-Da..te-am salvat sa nu te calce masina. Si te uitai cu ochii aia goi la mine si nu mai puteai sa spui nici multumesc. Eu te curatam de praf si incercam sa indepartez oamenii care se stransesera ca la circ spunandu-le ca nu ai nimic. Tu continuai sa ma privesti...si atunci te-ai indragostit de mine ca un prost.
-...erai extrem de sigura pe tine. Nu te-ai speriat deloc si te-ai comportat ca si cum m-ai fi cunoscut de mult timp. Mi-ai strans colectia de timbre care se imprastiase pe toata strada, m-ai luat de mana hotarata si m-am trezit intr-o camera cu o cana de ceai in mana, in timp ce tu pregateai ceva de mancare.
-...M-am gandit ceva timp daca sa te iau la mine sau nu, dar era una din zilele in care nu prea aveam ce face si m-am gandit ca ai putea fi o companie buna. Te-ai asezat timid pe canapea si mi-ai mangaiat cainele cat timp am pregatit ceva de mancare..ca si cum el te-ar fi salvat. Cand am venit si m-am asezat langa tine ai tresarit...habar nu aveai cum sa te comporti.
-Atunci ai inceput sa ma bombardezi cu intrebari si intr-o ora ai aflat cam totul despre mine. Radeai cu atata pofta cand iti povesteam despre viata mea simpla. Cred ca asta ti-a placut mult...sinceritatea mea.
-...la inceput imi raspundeai cat de scurt puteai, dar te-ai relaxat repede si te-ai dovedit a fi un bun povestitor. Cred ca nimeni nu mi-a mai vorbit cu atat de multa sinceritate. Se facuse noapte si te-a sunat mama ta ingrijorata sa vada pe unde esti...ai plecat repede.
-...nu m-ai lasat pana nu ti-am promis ca o sa ne mai revedem. Si mi-ai furat un pupic in coltul gurii cand am plecat.
-..te-ai inrosit tot. Dar erai prea grabit ca sa mai zici ceva.
-Se pare ca unele amintiri raman vii in mintea noastra.
-Cu siguranta ca nu te asteptai la asta din partea mea. Dar stii...asta a fost unul din putinele lucruri sincere care mi s-au intamplat in viata mea. Si am fost nedrepata cu tine..de asta sunt si acum aici..poate prea tarziu...dar...
-Poate e mai bine acum...daca m-ai fi chemat la scurt timp poate as fi fost inca suparat. Am tinut prea mult la tine...mult prea mult...
-Si acum?
-Nu ma intreba asta...
-De ce nu?
-Pentru ca nu conteaza...
-Si daca iti spun ca pentru mine conteaza?
-Nu face asta...
-Stii..mi-am dat seama intr-un final ca toata aceasta incercare a mea de a-i domina pe ceilalti, de a parea cea puternica nu ma face sa ma simt in largul meu. Am realizat intr-un tarziu ca ma simteam bine cu tine...cred ca ai fost singurul fata de care mi-am aratat si partea mai sensibila..si nu-mi pare rau.Imi placea naturaletea lucrurilor facute cu tine.
-Te rog...
-Ti-e cumva frica sa arati ce simti? Ai tot dreptul...nu am fost sincera cu tine, nu am avut curajul sa renunt la ce eram...desi tu nu mi-ai cerut sa renunt la nimic, erau lucruri care nu se potriveau in mintea mintea, uneori aveam impresia ca-ti fac rau...
-...si intr-o zi ai venit si ai zis ca s-a terminat. Atat...
-Da..pentru ca in ciuda personalitatii mele puternice nu am avut curaj sa discut cu tine. Mi se parea ca sentimentele tale sunt superioare alor mele...
-Nu mai vorbi. Vino aici...am fost prea slab si te-am lasat sa pleci..dar acum...
-E prima data cand ma imbratisezi..multumesc..
-Pentru ca am inteles ca sentimentele nu trebuie ascunse...asta am invatat-o de la tine....

vineri, 27 noiembrie 2009

Si astazi soarta a facut ca domnisorul pinguin sa se desparta de domnisoara pinguin. Dar domnisorul pinguin spera ca o va regasi in curand.

miercuri, 25 noiembrie 2009

...

Si ce mai conteaza cum digera ceilalti deciziile noastre? Pana la urma e problema lor ca nu s-au prins pana acum cum sta treaba cu oamenii...

sâmbătă, 14 noiembrie 2009

Domnisoara si Domnisorul Pinguin

Domnisoara si Domnisorul Pinguin s-au luat timid de mana si s-au dus in pat sa citeasca "Sapte zile pentru o eternitate". Domnisorul Pinguin si-a insusit responsabilitatea de a citi, iar Dominisoara Pinguin se si asezase confortabil cu capul pe pieptul lui.
-Domnisoara Pinguin sunteti pregatita?
-Bineinteles. Daca cumva ma ia somnul sa ma ciupesti:)
-Da, si apoi sa-mi spui ca te-a durut..lasa, mai bine te musc de nas.
-Domnisorule pinguin, nu sunteti deloc serios.
-Hai mai bine sa incep...da-mi mana. Stii ca imi place sa te tin de mana cand citesc.
Si Domnisorul Pinguin a inceput sa citeasca, iar Domnisoara Pinguin asculta cuminte ca un copil.
-Mai citeste o data te rog partea cu zambetul..imi aduc aminte ca si tu tot cu un zambet mai cucerit.
-Dar nu mai terminam nici pana maine in ritmul asta si stii foarte bine ca esti nerabdatoare sa afli finalul.
-Te roooooooooog...uite iti dau un pupic pe obraz drept recompensa.
-Biiiiiiine...intotdeauna ramane cum vrei tu.
-Pentru ca ma iubesti.
-Si pentru ca iti place sa te rasfeti.
-Si pentru ca iti place sa ma rasfeti.
-Incep...
"...trecand prin fata arcadei mele, mi-ai zambit. Ceva mai tarziu, detectivul ala, care tot vine pe aici sa ia masa, a trecut in masina si s-a uitat la mine cu aerul ala al lui vesnic ursuz. Privirile ni s-au intalnit, eu i-am incredintat zambetul tau, iar, cand a plecat, am vazut ca-l avea pe buze. Asa ca avea sa transmita si el putina speranta celui sau celei cu care urma sa se vada. Acum, iti dai semaa ce ai facut? Ai inventat un vaccin impotriva clipelor posomorate. Daca ar face toata lumea chestia asta, macar o data pe zi, daca ar oferi doar atat, un zambet, iti imaginezi nemaipomenita epidemie de fericire care ar contopi pamantul? Atunci, ti-ai castiga pariul."
Domnisorul Pinguin a continuat sa citeasca. Domnisoara Pinguin asculta incantata. Din cand in cand ii mai furat cate un sarut Domnisorului Pinguin.
-"Exista imagini ale fericirii pe care n-ai dreptul sa le retusezi; le colorezi, dar nu depasesti linia." Cat imi place fraza asta, zise Domnisoara Pinguin. Si fericirea noastra e la fel...ma simt atat de bine in sanul ei, incat simt nevoia doar sa o traiesc, fara sa fie nevoie sa o retusez.
-Chiar te simti atat de fericita alaturi de mine?
-Ma mai si intrebi prostutule?Bineinteles ca da...Stii..adevarul e ca nu ti-o spun prea des...dar sunt foarte, foarte fericita. Vino sa te imbratisez.
Domnisorul Pinguin s-a lasat imbratisat de Domnisoara Pinguin care era asa foarte lipicioasa de felul el si profita de orice moment pentru a primi imbratisari.
Dupa ceva timp Domnisoara Pinguin afiseaza un zambet care anticipeaza ca ii trece o nebunie prin cap.
-Domnisorule Pinguin, zise ea. Stii cat de mult te iubesc eu pe tine, nu?
-Stiu iubita mea, dar zambetul asta al tau imi spune ca tu vrei ceva.
-Pai ca da...tinand cont ca am fost cuminte si nici nu m-a luat somnul, nu vrei tu sa citesti putin ultima pagina sa vedem si noi cum se termina? Ca nu mai am rabdare...
-Nu, asta nu Domnisoara Pinguin. Daca la inceput ma convingeai repede sa fac asta, acum nu. Apoi ce farmec mai are sa citesc?
-Dar vreau sa stiu daca raman cei doi impreuna, stii ca nu-mi plac povestile triste.
-Stiu...dar asta nu e un motiv sa citim inainte. Uite, iti promit eu ca se va termina bine.
-Si daca nu se termina bine?
-Iti promit ca la cartea viitoare te las sa citesti sfarsitul inainte.
-Bine..s-a facut. Imi convine.
-Ce bine ca te-am convins...o sa vezi ca o sa-mi multumesti la sfarsit.
-Bine, bine...acum nu te mai lauda atat ca m-ai convins. Oricum dupa ce terminam cartea mergem sa ne dam pe derdelus.
-La ora asta ma?
-Bineinteles...asa cum pofta ta de a ma pupa nu are ora, asa nu are nici pofta mea de a ma da pe derdelus.
-Gata domnisoara..m-ati convins. Ce sa mai zic...desi si tie iti palc pupacelile...nu poti sa zici ca e doar o pofta de-a mea.
-Nu ti se pare ca gandesti cam mult?Mai bine hai sa terminam cartea.
Si Domnisorul Pinguin a reluat lectura, iar Domnisoara Pinguin l-a ascultat cuminte pana ce a terminat.
-Te iubesc Pinguinul meu. A fost ce ami frumoasa carte. Si multumesc ca nu mi-ai citit sfarsitul dinainte.
-Hai la derdelus...mi s-a facut si mie pofta.
-Asa deci Domninisorule Pinguin..sa vezi ce te asteapta.

duminică, 8 noiembrie 2009

:)

Si e ziua mea...si e o zi frumoasa...si e cel mai frumos cadou sa ti se spuna ca esti iubita...multumesc >:D<