Era micuta...naiva.La 7 ani nu prea avea de unde sa stie multe despre viata. Pentru ea toti oamenii erau ingeri si fiecare zi era un motiv sa zambesti...Nu prea ii placeau papusile..prefera sa mearga cu bicicleta sau cu rolele.Nu avea multi prieteni...uneori era timida si evita sa vorbeasca cu strainii.Avea o mare pasiune...ii placea sa viseze...de cele mai multe ori...cand era lasata pe dinafara de presupusii prietenii sau cand se facea noapte si trebuia sa intre in casa, desi ceilalti mai ramaneau, se ducea in camera ei si visa..erau tampenii poate, insa ii hraneau siguratatea...atunci era mai usor...deceptiile de la 7 ani sunt diferite de cele de la 17...insa ceva a ramas la fel...Acum, la 17 ani tot ii mai place sa viseze...
17 ani infiniti...visele de acum sunt diferite...ochii sunt mai tristi...zambetul ofilit...lacrimile seci...Daca atunci nu stia nimic despre viata, acum stie mai mult decat si-ar fi dorit...daca atunci trecea cu usurinta peste despartiri, acum acestea sunt o adevarata durere...Ce s-a intamplat cu sufletul de copil?Cine l-a ucis?poate chiar ea...poate imposibilitatea de a nu mai pune la suflet tot felul de prostii...poate grija excesiva pentru cei din jurul ei...nopti fara vise...intrebari fara raspuns...
Doar o raza de iubire ar fi suficienta sa o ia de la inceput...puterea de a visa inca o mai are...prieteni are, desi se tot timpul sa nu-i piarda...a pierdut prea mult...mai mult decat avea...
Zilele trecute a aparut un El..poate e raza de care are nevoie...insa teama din sufletul ei e prea mare...teama de a nu o da in bara...teama de a fi dezamagita din nou...teama de a nu ramane din nou singura...
Nimeni nu a stiut sa ii spune cum e dragostea...acum vrea sa se ascunda de ea...dar daca o gaseste?Oare dragostea e simpla?
Acum ea viseaza sa nu mai fie singura...sa existe El si sa o ia in brate cand are nevoie...sa fie inteleasa...sa aiba mai mult curaj...sa fie mai hotarata cand ia decizii...
Dar pana i se va indeplini visul va face ca pana acum...se va intinde usor in pat...isi va lua jucaria preferata in brate, gandurile ii vor invada mintea...se va intrista...lacrimile ii vor curge pe obraz din nou...si nu va veni nimeni...nici macar prietena ei...Reusise sa treaca peste tristete...dar parca vacanta asta, mai bine zis faptul ca este singura mai tot timpul o face sa redevina slaba...are nevoie sa vorbeasca...sa se plimbe...sa zambeasca...sa spere...sa ofere dragoste...sa zboare spre un ideal...Din pacate nici prietena ei nu locuieste aproape de ea ca sa aiba cu cine isi petrece timpul...si asta o doare...ce iti poate face mai bine decat cuvintele unui prieten?Ele te ajuta sa uiti..te inveselesc...
Nu e usor...nu e nici greu...e doar ciudat...in seara asta va privi stelele...poate ca va gasi ceva acolo...i se vor pierde ochii in noapte...printre stele...stie un singur lucru..nu vrea sa ii fie furata dragostea...Nu e asa ca vei avea tu grija de ea?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu