La multi ani!

La multi ani tuturor!>:D<

1 tigara, 2, 3....10...100...10...5....3...0

"1 tigara....2, 3...10...100...o infinitate de tigari. Si ce daca pe pachet scrie ca o sa fac cancer, ca imi distrug plamanii, ca o sa mor mai repede, ca imi distrug tenul, ca le fac rau celor din jur, ca o sa-mi distrug dantura? Uita-ti-va la mine ce fericita sunt...Probleme? Daaaa...am destule. Mai multe decat voi toti la un loc...dar fumez...fumez 1, 2, 3....10...100 de tigari pana uit. Aaa..nu asta e solutia? Atunci care? Sa merg la psiholog?:)) mergeti voi....mie nu imi spune nimic cuvantul asta si nu as merge niciodata. 1 tigara, 2, 3...10...100...o infinitate..."

Ea e Ana. 20 ani, necasatorita, studenta la Arhitectura, parinti divortati, independenta si...dependenta de tigari...1, 2, 3...10...100 pe zi in functie de gravitatea problemelor.

Vineri-zi libera la facultate. Se trezeste la 10 si nu stie ce sa faca...fumeaza 3 tigari si se culca la loc. Ora 13.00-constata ca mai are doar 10 tigari...putine pentru o zi libera...se imbraca fara chef si iese in oras...fara un motiv anume isi aranjeaza parul mai mult decat de obicei...ajunge la magazin si cumpara 3 pachete...sa ii ajunga pana maine..daca nu, mai iese diseara o data.

Tipul din spatele ei gandeste: "Dependenta de tigari, dar foarte frumoasa. O asemenea frumusete ar trebui ingrijita. Sigur are probleme...si gandeste ca nu ar putea sa mearga niciodata la un psiholog. Dar treaba ei pana la urma...cate nu sunt ca ea..."

Ea cumpara si iese. El cere o ciocolata Milka, dar nu mai asteapta sa o ia si fuge spre usa. O opreste si o intreaba:
"Vrei sa facem un pariu?
Ea: Si daca nu vreau?
El: E treaba ta...
Ea: Bine, accept.
El: Multumesc. Uite cum facem...mergem pe strada si alegem 10 persoane la intamplare si le punem urmatoarea intrebare: "Cati ani are fata aceasta?"(adica tu). Eu pun pariu ca 90% dintre ei vor spune ca esti cu cel putin 2 ani mai invarsta. Daca am dreptate te lasi de tigari, daca nu ma pui sa fac ce vrei tu si promit ca te las in pace.
Ea: Esti nebun? Sau mai degraba vrei sa fii amuzant. Lasa-ma ma baiatule in pace...Si ce te face sa cred ca as accepta o asemenea tampenie?
El: Nu stiu..ma gandeam ca vrei sa te distrezi putin.
Ea: Da...sa stii ca e o idee buna. Si asa am avut o zi plictisitoare astazi.
El: Spune ce vrei sa fac daca pierd.
Ea: Ai vrea tu. Pedeapsa o stabilim dupa. Accepti?
El: Sigur.
Ea: Dar nu ma intrebi cati ani am? Ma gandesc ca ar trebui sa stii asta ca sa putem incepe jocul. Sau mai bine ghiceste.
El: 20
Ea: Bravo. Si mai zici ca ceilalti vor crede ca am cu 2-3 ani mai mult. O sa pierzi baiatule. Nu ti se pare ca sunt suficient de frumoasa pt ca lumea sa spuna ca sunt tanara?
El: Esti foarte frumoasa.
Ea: Sa incepem.

El- 21 ani, student la psihologie, necasatorit, umpic visator, ii plac provocarile.

Cei doi merg si intraba 10 persoane despre varsta fetei si surpriza...se pare ca domnisorul psiholog nu prea a avut dreptate si 90% din cei intrebati au ghicit varsta fetei sau au spus ca e mai tanara.

Ea: A fost amuzant. Imi pare rau ca ai pierdut.
El: Nu ai de ce, mie imi pare rau deoarece nu o sa te mai lasi de fumat.
Ea: Ce comic esti. Si tu chiar crezi ca daca castigai ma lasam? Pe naiba...nu as putea sa fac asta.
El: Nu ai putea sau nu ai vrea?
Ea: Hai sa fim nesuferiti acum...nu as putea, nu as vrea...nu stiu...conteaza?
El: Normal. Raspunde-mi sincer: nu vrei sau nu poti? Gandeste-te putin.
Ea: Stii? Cred ca adevarul aste ca intotdeauna am avut in cap ideea ca nu vreau, dar adevarul e ca nu as putea...e prea mult timp...prea multe tigari 1, 2, 3.....10...100..cate sunt nevoie.
El: Ce ai zice de putin ajutor?
Ea: Ajutor? De la cine? Intereseaza pe cineva de viata mea? Nici macar pe mine...
El: Pe mine da...vreau sa salvez toata frumusetea asta.
Ea: Am sa iti dau o porunca.
El: Da, sper sa nu fii prea dura.
Ea: Hmm...ce ai zice daca te-as pune sa te dezbraci aici in centrul orasului?
El: Glumesti? Nu se poate...
Ea: Ba da. Am dreptul la orice porunca..asa am stabilit. Glumeam mai..Tu m-ai crezut?
El: Sincer? Da...
Ea: Ce copil esti! Porunca vine acum: Saruta-ma!
El: Poftim?
Ea: Saruta-ma!
El: Da, dar...
Ea se apropie de el si il saruta.
Ea: Si iata ca am indeplinit porunca ta tot eu. Nu mi-ai zis cu ce te ocupi...
El: Student la psihologie.
Ea: ooo...un viitor domnisor psiholog...interesant. urasc psihologii..mi se pare ca sunt inutili. Dar stii ce? O sa ai ocazia sa ma faci sa-mi schimb parerea deoarece accept sa ma ajuti sa ma las de fumat...
El: Da? Vorbesti serios? Nu credeam ca o sa te conving...ma gandeam chiar sa renunt la cariera mea de psiholog, gandindu-ma ca pot avea pacienti ca tine:)
Ea: Ei, ce vrei sa spui? Stii ceva? Cred ca trebuie sa mergem la tine sa iti faci bagajul. De azi o sa locuiesti la mine! Altfel nu ai putea sa ma tii sub observatie toata ziua si sincer nu sunt atat de ascultatoare incat sa fac ce-mi zici. Sunt mai rau ca un copil, serios.
El: bine..ce sa mai zic. orice pentru a duce sarcina la indeplinire.
Ea: Sper ca nu esti suparat din cauza sarutului.
El: Nu, dar promiti ca nu mai faci?
Ea: Nu promit, s-ar putea ca atunci cand simt nevoia sa fumez si nu ma lasi sa te sarut. Riscul meseriei...ce zici? Renunti?
El: Nu.
Ea: Esti curajos.
El: Ma bucur ca recunosti ca e o dovada de curaj sa stau in preajma ta.
Ea: Haha.
El se duce si o ia in brate si apoi o pupa pe obraz.
Ea: Hmm cred ca imbratisarea asta si pupicul pe obraz tine loc vreo juma de ora de tigari. Tinand cont ca stau cu tine de 2 ore si nu ma fumat nimic e un inceput bun. Felicitari. Fumam pe putin o juma de pachet in timpul asta.
El: Uite ce propun. Timp de o luna strangi toti banii pe care ii dadeai pe tigari si mergem impreuna sa iti cumperi ceva dragut de ei.
Ea: Hmmm...eu as prefera sa mergem cu ei la munte.
El: Tu deja vorbesti la plural vad.
Ea: Normal, ce crezi ca te mai muti de la mine?
El zambeste. Merge la magazin si ii cumpara cate o ciocolata din fiecare fel iar apoi pornesc impreuna in viata, care incepand de atunci era una comuna.

El

Dintre El si El il aleg pe El.:)

Vis de iarna

Am impresia ca atunci cand ninge devin mai visatoare, zambesc mai mult si mi se umple sufletul de bucurie. As sta la geam la nesfarsit sa privesc fulgii jucausi.
Si daca tot Pic a pus o melodia foarte draguta si vesela m-am gandit sa completez cu niste fotografii:)

Before sunrise

Am vazut aseara filmul asta si m-a cucerit pur si simplu. Intotdeauna mi-am dorit sa vad un film in care nimeni nu se cearta, in care nu exista intrigi, ci pur si simplu destin. Si melodia...e la fel de superba. Si tocmai am aflat ca exista si Before Sunset pe care abia astept sa il vad.

singuratate...ironie...dor...dispret....doare...maine...nimic...poate...cantec...sec...teama...uitare...
imbratisare...ignoranta...

In vis totul era perfect pentru ea...foarte diferit de seara asta seaca in care se lupta cu ea insasi. Nu, nu e slaba...doar se teme de singuratate...iar asta e groaznic pentru ea...uneori...deoarece sunt multe momentele in care se simte iubita, iar asta ii face mult bine...e ciudat...are curaj sa faca atatea nebunii, dar nu are curaj sa fie singura...
Dar inca mai zambeste, iar asta este foarte bine. Da...visul...de cate ori si-l aminteste zambeste...nu mai e totul atat de clar in mintea ei, insa ce isi aminteste o face fericita. In jurul ei plutea multa iubire, o iubirea mai mult prieteneasca, dar foarte speciala. Fiecare strangere de mana era deosebita, fiecare imbratisare si mai ales fiecare sarut pe frunte:) Toata acea lunga ratacire fara sens...poposirea in orasul cu salcami...faptul ca era rasfatata tot timpul...
Acum ea zambeste...zambeste si tu cu ea!

Inseamna....Decembrie

Ce inseamna sa ai fluturi in stomac toata ziua? Sa-ti fie dor si sa zambesti fara motiv? Sa-i desenezi de zeci de ori numele pe hartie, iar apoi sa verifici daca se potriveste cu al tau? Sa fi absenta si sa faci totul pe dos? Ce inseamna sa mergi in pat, sa inchizi ochii si sa iti imaginezi ore in sir cum ti-ar sta cu el de mana sau cat de mult v-ati distra daca v-ati petrece o zi intreaga impreuna la derdelus? Sau sa razi singura numai gandindu-te ca el va afla adresa ta si va veni pana la tine numai pentru a te imbratisa si a-ti spune noapte buna? Ce inseamna sa fi agitata tot timpul si sa n-ai stare? Sau sa citesti pagini intregi dintr-o carte si sa-ti dai seama ca ai pierdut firul povestii demult deoarece erai concentrata asupra propriei povesti?Ce inseamna sa visezi ca intr-o noapte geroasa va veti tine de cald unul celuilalt si veti privii luna, iar pe tine te va lua somnul la el in brate? Ce inseamna sa crezi ca Mos Craciun exista si ca anul acesta poate fi chiar el? Ce insemana sa te intristezi brusc la gandul ca poate el nu simte nimic? Ce inseamna ca iti vin numai lucruri nebune in minte pe care le-ati putea face impreuna iarna asta?Ce inseamna...?

"De atatea ori, da, de atatea ori, desi se despartise de ea numai cu cateva ore inainte, o gasise in patul lui, dormind, intr-una din pijamalele lui prea lungi pentru ea, in care se pierdea toata ca un copil. De atatea ori o gasise la biroul lui citind un roman, luat la intamplare din cartile lui, sau cand nu era niciun roman, o carte de drept comercial, o revista de jurisprudenta, in care parea cufundata cu toata seriozitatea. Isi amintesteste, nu se poate opri sa nu-si aminteasca, acea uitata seara de noiembrie, cand, ramas acasa sa studieze dosarul unui proces pentru a doua zi, ea sunase noapte la usa lui si aparuse in prag cu o valiza mica, in care avea o camasa de noapte, peria de dinti, o pereche de ciorapi: "Am venit sa dorm la tine. Pe strada mea se repara linia de tramvai si e un scandal asurzitor. Te superi?" Accidentul, Mihail Sebastian

Fericire la +∞

Astazi fericirea s-a simtit la ea acasa:)
Si totul a pornit de la dimineata exceptionala...cu ceva emotii:) destul de multa nebunie, dar care a meritat zic eu:). La scoala multa agitatie, schimb de cadouri, ore putine, note mari:D. Apoi mi-am exprimat bucuria la cumparaturi cu ai mei, umpland caruciorul cu tot felul de tampenii ( cred ca mami m-a vazut ca sunt fericita si nu a mai zis nimic:) ii multumesc ca mi-a facut pe plac. Dupa-amiaza pierduta, fara teme, dar cu o lucrare la romana maine pt. care nu am invatat:D...chiar n-am pofta:)
Multi fluturi in stomac si mult chef de vorba (cred ca am innebunit-o pe Alexandra:D)
Am reusit sa imi cumpar si 4 in 1 de la Doncafe, dar pe cat de mult mi-am dorit si am cautat prin toate magazinele pana am gasit, pe atat am fost de dezamagita...nu s-a ridicat la nivelul fericirii mele:) Eu as inventa 5 in 1, al cincilea ingresient fiind fericirea.
Poate ca veti crede ca am innebunit asa ca mai bine ma opresc:D
Si ii multumesc lui Pic ca s-a bucurat pentru bomboane...il felul asta m-am asigurat ca nu am dat gres de dimineata:D

Fericirea se masoara?

Am dat peste intrebarea asta si m-am gandit sa va o pun si voua. Se masoara fericirea sau nu? Daca da, in ce?Are unitate de masura?:)
Eu zic ca fericirea tinde la infinit:) (ca la mate:D)

...

Joaca-te prin parul meu...imprastie-mi amintirile...sufla-mi visele....alearga-mi fericirea...viseaza-mi zambetul...iubeste-mi inocenta...alunga-mi tristetea...descopera-mi misterul...alearga-mi nebunia...cearta-mi nepasarea...ascunde-mi timiditatea...mangaie-mi visarea...rasfata-mi simturile...citeste-mi sinceritatea...

:)

Taci si scrie...replica care mi-a ramas intiparita. Super piesa, super actorul...starea mea nu e prea super:D

nu luati in seama

M-a strapuns ca o sageata in inima fara motiv...desi nu are niciun sens si nici nu ma priveste a durut...poate pt ca as fi vrut sa fiu eu acel tot...sau poate pentru ca as fi vrut sa pot alina cumva durerea...
Viseaza copil naiv...viseaza!!! e tot ce iti ramane..nimic nu e al tau si nici nu va fi...si zambeste. poate vei reusi sa minti pe cineva ca nu ti-a pasat.

:-s

Maine am teza la romana si n-am niciun chef...Unde esti Fat-Frumos sa ma strangi in brate si sa-mi spui ca va fi bine? Probabil mult prea departe....:(

Dor...

Mi-e dor de stele cazatoare....

...

Ea: Uita-ma.
El: Nu pot.
Ea: Nu vrei.
El: Poate...
Ea: Nu te iubesc.
El: Eu da.
Ea: Inceteaza.
El: Si tu.
Ea: Te urasc.
El: Ma chinui...
Ea: Meriti.
El: Nu am vrut.
Ea: Conteaza?
El: A fost un accident...
Ea: De care ai profitat.
El: Iarta-ma.
Ea: Nu pot.
El: Ma iubesti.
Ea: Poate.
El: Nu am simtit nimic cand am fost cu ea.
Ea: si ce imi spui mie?
El: Te-ai schimbat...
Ea: tu m-ai schimbat.
El: Cand te-am cunoscut stiai sa ierti...
Ea: Bine zis...stiam...
El: Si cu noi cum ramane?
Ea: Care noi?Nu mai exista noi...
El: Ma doare...
Ea: Si pe mine...
El: Atunci...
Ea: Atunci nimic...

O altfel de poveste

Pentru ca nu avem tot ce ne dorim si uneori trebuie sa ne multumim cu putin...pentru ca minutele sunt scurte si nu ne permitem sa fim tristi, pentru ca trebuie sa ne multumim doar cu un zambet, pentru ca in realitate "El" nu e tocmai cu ni-l imaginam noi (sau poate ca e, dar se teme sa o arate), pentru ca totul e nesigur si ne temem permanent, pentru ca eu sunt aici si El acolo, pentru ca nu putem schimba realitatea aducand elemente din visele noastre, pentru ca ieri e un azi diferit de maine, pentru ca trebuie sa ne bucuram de lucrurile marunte, pentru ca "a trai" inseamna totul si nu in ultimul rand pentru a uita de toti Georgica din lume eu propun sa visam si sa ne hranim sufletul cu povesti, sa uitam de nemultumirile de zi cu zi, care de fapt nu valoreaza nimic, sa ne imbratisam unii cu altii pur si simplu pentru ca ne face bine, sa zambim, pentru ca e simplu si folositor. pentru toate acestea o sa incerc sa scriu o povestioara, pentru voi toti si in special pt Alexandra, care are nevoie de hrana pentru suflet.



-Nu-i spune cine esti, zise doctorul. Am vazut-o si e ca un copil. Nu isi mai aminteste nimic. Nu-ti pot impune nimic, dar iti pot da un sfat. Daca vrei sa o ajuti nu-i spune ca esti iubitul ei de 2 ani. Nu te va crede si te va respinge. O sa te contrazica, iar asta te poate indeparta de ea. Presupun ca vrei sa ii fii alaturi. Iti propun sa ii zici ca esti asistentul ei. In afara de numele si varsta ei nu ai voie sa ii mai povestesti nimic despre viata ei pentru ca se presupune ca nu sti. Dupa ce te va intreba despre lucruri generale va veni momentul in care iti va cere sa ii vorbesti despre dragoste. Ei bine, atunci o sa ii povestesti scene din povestea voastra de dragoste ca si cum ai vorbi despre altcineva. Nu ai voie niciun moment sa ii dai de inteles ca ea ar fi fata sau tu baiatul. Nu o sa fie usor, si nici nu va da rezultate intr-o luna doua. Cel putin 6 luni. Aminteste-ti ca nimeni nu ii da sanse. Asta este varianta mea. ori ai incredere in mine si faci ce te sfatuiesc, ori de astazi renunt sa mai fiu doctorul ei. Oricand ai neclaritati sau nu sti cum sa reactionezi intr-o situatie nu ezita sa ma cauti. O buna colaborare intr-o noi doi ti-o poate aduce inapoi. Fa-o sa se indragosteasca de tine din nou. Accepti?
-Da, raspunse Andrei. Sunt dispus sa fac tot ce mi-ati cerut. sunteti singura persoana in care mai am incredere.
-Nu in mine trebuie sa ai incredere, Andrei, ci in tine. In iubire...Hai sa te conduc la ea. Nu uita...esti doar asistentul ei, care din intamplare stie foarte multe povesti de dragoste care ei ii fac bine. Cel mai important lucru este sa nu te dai de gol..se va simti amenintata. las-o sa isi aminteasca singura.
-Am inteles. Sa mergem.

-Domnisoara Ema vi-l prezint pe noul dumneavoastra asistent, Andrei, zise doctorul. va avea grija de dumneavoastra de acum incolo. Sa il ascultati si sa ii urmati sfaturile.
-Domnule doctor in primul rand nu mai imi spuneti Ema. V-am zis ca nu imi place numele asta, plus ca pe mine nu ma cheama asa. In al doilea rand eu nu am nevoie de niciun asistent deoarece ma simt foarte bine, dar dat fiind ca tanarul pe care mi l-ati adus este foarte simpatic o sa-l accept. In primul rand pentru ca nu vreau sa isi piarda slujba, iar in al 2-lea rand pentru ca ma plictisesc foarte tare aici toata ziua.
-Foarte bine domnisoara, zise doctorul. Sper sa deveniti prieteni. Daca va supara tanarul nu ezitati sa ma anuntati.
-M-ai degraba o sa-l supar eu pe el, zise Ema.
Andrei a zambit.

Cei doi au ramas singuri pe banca din gradina spitalului pe care se afla Ema cand a venit doctorul. Andrei nu stia ce sa zica, iar Ema zambea si se uita dupa fluturi. Dupa ceva timp Ema zice:
-Hmm, ce asistent tacut am. te-am acceptat deoarece ma plictiseam foarte tare singura, dar cred ca o sa ma plictisesc mai tare cu tine. Ce ai zice daca ne-am gandi la un nume?Domnul doctor imi zice Ema, dar mie nu imi place. tu ce crezi?
-Pai eu ti-as spune Flor, zise Andrei.
-Flor?de ce?intreba Ema.
-Pentru ca ai foarte multe din frumusetea si puritatea unei flori. Esti vesela si plina de energie, iar totul pare mai colorat atunci cand sunt in preajma ta.
-Hmmm...ce ganduri frumoase se ascund in spatele baiatului asta timid. Multumesc pentru compliment. Asa ramane...numele meu este Flor. Iar tu esti prietenul meu Andrei. Si acum pentru a sarbatori prietenia noastra si noul meu nume te rog sa ma imbratisezi.
Lui Andrei nu-i venea sa creada ca are ocazia sa o imbratiseze pe Flor, persoana pe care o iubeste cel mai mult. Acum si-a dat seama ca ideea doctorului a fost foarte buna si ca daca i-ar fi impus fetei de la inceput ca este iubitul ei l-ar fi respins. Emotionat si in acelasi timp fericit se apropie de ea si o imbratiseaza.
-Acum ca suntem prieteni, zise Flor, as vrea sa te intreb ceva. Mi-a fost jena sa intreb pana acum, dar tu imi inspiri incredere. cati ani am?
-Ai 19 ani, zise Andrei. ma bucur ca ai incredere in mine. poti sa ma intrebi orice doresti. iti raspund cu mare placere.
-Multumesc, zise Flor. Eu nu stiu decat ca am avut un accident si ca mi-am pierdut memoria. Nu imi mai amintesc absolut nimic din viata pe care ceilalti sustin ca am trait-o. Sincer eu cred ca m-am nascut ieri si ca asta sunt. Nici nu as accepta sa mi se spuna povesti gen cum a fost viata mea inainte. pentru mine nu exista, atata timp cand nu mi-o amintesc. Dar acum sa trecem la lucruri mai vesele si am sa te rog sa imi povestesti cum este viata, cum sunt oamenii. Nu as vrea sa ma fac de ras cand o sa ies de aici. Sunt toti oamenii la fel de fericiti si binedispusi cum sunt eu acum?
-Viata...e un cuvant atat de mare Flor, zise Andrei. nu exista o definitie, mai degraba este asa cum o vedem fiecare dintre noi. pentru unii poate fi alba, pentru altii neagra, dar cel mai frumos e atunci cand este colorata. Nu toti oamenii sunt la fel. Unii sunt tristi, altii veseli, unii buni, altii rai, insa ei se completeaza unul pe altul si traiesc impreuna. Cel mai important este sa vezi lucrurile bune, sa stii sa treci cu zambetul pe buze peste momentele grele si sa iubesti.
-Din pacate nu mai pot sa ramane, zise Flor. Sincer mi-a facut mare placere sa stau de vorba cu tine. ne vedem maine. La revedere.
-La revedere, zise Andrei.
Inainte sa plece Flor la pupat pe obraz dupa care a fugit zambind ca o copila.

Cei doi se vedeau in fiecare zi si nici nu simteau cum trece timpul. Andrei ii aducea in fiecare zi cateun trandafir ca simbol pentru numele pe care i-l pusese. Flor era foarte fericita deoarece iubea florile. Dupa cateva saptamani flor ii pune lui Andrei intrebarea de care acesta se temea mereu, dar la care isi dorea in acelasi timp sa ii raspunde, cu speranta ca o va ajuta.

-Andrei, ce e iubirea? intreba Flor.
-Iubirea e atunci cand simti ca plutesti, cand iti place ploaia doar pt ca esti cu persoana iubita de mana, cand ai vrea ca o ora sa aiba 1000 minute, cand zambesti fara motiv, cand ai mai urca inca o ora pe munte, desi nu mai poti, doar pentru ca mana ta este in siguranta intr-a lui, cand te bucuri de lucruri marunte, cand ai vrea sa ai aripi sa zbori, cand fiecare moment e magic.
Flor isi pusese capul pe genunchii lui si asculta vrajita. el se juca cu mainile prin parul ei si o mangaia usor. Dupa ceva timp Flor zise:
-Desi poate parea stupid, eu sunt sigura ca am trait toate lucrurile pe care mi le spui tu.Habar n-am cand, unde si cu cine, dar le-am trait. Andrei mi-e frica. Strange-ma in brate te rog. Nu stiu ce se va intampla cu mine. o sa-mi amintesc vreodata?
-Liniste-te. Este normal ce se intampla. Daca ti-ai amintit asta e un semn foarte bun. Ai incredere. nu ti se va intampla nimic rau. Sunt aici cu tine si nu o sa te las singura.
-Multumesc. Crezi ca poti sa vi cu mine in camera in seara asta. mi-e teama sa nu visez urat.
-Bineinteles, dorintele dumneavoastra sunt ordine pentru mine domnisoara.
Flor a zambit. L-a luat de mana pe Andrei si au mers in camera. Fata s-a bagat in pat, iar baiatul a ramas pe un scaun sa vegheze asupra ei. De cand nu o mai vazuse cum doarme...ramasese la fel de frumoasa. Spre dimineata Flor tresare brusc. Andrei se trezeste. Fata sare in bratele lui si nu ii mai da drumul.
-Andrei, mi-am amintit. Tu esti iubitul meu. Mi-am amintit pentru cateva momente cand eram la tine acasa si faceam bomboane Raffaelo impeuna. Acum imi amintesc. Sunt preferatele mele. Iti multumesc pentru tot Andrei.
-Sunt atat de fericit. in fiecare zi visam la clipa asta..si iata ca a venit. Sunt sigur ca impreuna vom reusi sa iti amintesti tot.
-Saracul de tine, te-am lasat sa dormi si pe scaun. Vino repede in pat ca ai sa te imbolnavesti. ce inconstienta sunt.
Andrei zambeste.
-ai ramas aceeasi fata plina de viata dintotdeauna. Ma amuza cand ma gandesc ca ti-ai amintit tocmai momentul cu bomboanele. Ce ne-am mai distrat atunci.
Cei doi au adormit imbratisati, cu zambetul pe buze, pregatiti sa se bucure de razele soarelui de a 2-a zi.

De dragul artei am pus o poza cu mine sa vezi cum arata copilul acum:)

Campanie pentru Georgica

Imi cer scuze ca nu am putut sa il sustin pe Georgica la momentul potrivit, insa decat deloc mai bine si mai tarziu:D Asa ca am cautat prin albumul cu poze vechi si am selectat cateva pe care le-am considerat utile pentru campanie. Alexandra sa il intrebi pe georgica daca au fost bune si sa imi zici:D Credeti sau nu, copilul asta sunt eu:)

Ganduri de copil indragostit

Realitate..ce cuvant mare. Realitatea mea este ca sunt racita si ca mi-e dor de baiatul meu.:) Astazi a nins..si asta m-a facut oarecum sa devin melancolica...da...a venit iarna...si nu stiu de ce, dar sper sa fie o altfel de iarna...simt ca iarna poate fi anotimpul ideal sa te indragostesti...sa ai pe cineva care sa te rasfete si sa aiba grija de tine atunci cand te imbolnavesti, sa ai cu cine sa te bati cu zapada, sa le zambesti fulgilor pentru ca esti indragostita, sa aiba cine sa faca pe "Mosu", sa primesti o imbratisare de incurajare inainte de teze, sa te tina de mana sa nu aluneci pe zapada, sa visezi si sa razi impreuna cu El...
Am nevoie de toate astea..pentru ca am nevoie sa zambesc. Mi-e al naibii de dor de baiatul meu(care de fapt nu e al meu:D)...simt acel ceva pe care il simti cand te indragostesti prima data, dar e un ceva mai profund si mai matur:) Poate daca nu m-ar fi tinut strans de mana atunci si nu ar fi fost atat de grijuliu, poate daca nu as simtii ca nu ii sunt indiferenta as zice ca e un capriciu...dar nu e.
Nu stiu..nici nu-mi gasesc cuvintele sa scriu mai mult..am asa o stare... nici aiurea, nici buna...mi-e lene sa si gandesc...simt nevoia sa ma gandesc la nimic...si totusi ma gandesc la El:)
Tu ce zici baiatul meu? Ai chef sa visezi iarna asta?

Ce as face cu un borcan?

Leapsa venita tot de la Alexandra :) si iata cele 5 lucruri pe care le-as face cu un borcan:

1. L-as umple cu vise si cu amintiri...ar iesi un compot pe cinste zic eu:D
2. As conserva fericire pentru zilele mai triste
3. As piti o poza cu el
4. L-as indesa cu ciocolata Milka si cu 3 in 1;))
5. I-as povesti ce ma framanta atunci cand nu as avea cu cine vorbi:)

Sunt curioasa sa aflu ce ar face Ioana si Iulia cu acest borcan

Din nou leapsa :D

3 momente pe care as vrea sa le retraiesc? grea intrebare...poate pare stupid, insa mi-e greu sa le aleg sau sa le caut prin sacul cu amintiri...nici eu nu stiu..dar totusi sa ma gandesc putin si sa vedem ce iese...

1. Cand am luat prima oara locul 1 la o competie la karate...nu poate fi descrisa fericirea...e pur si simplu satisfactia unei munci care a dat roade...si ti strans medalia aia ca si cum ti-ar fi frica sa nu ti-o ia cineva.
2. Momentul in care am aflat ca o sa plecam la Sulina pt o saptamana (eu si Alex). Tin minte ca eram pur si simplu fericita, nici nu imi imi gaseam cuvintele. Si as include aici si saptamana petrecuta acolo (cu precizarea ca am vazut mai multe stele cazatoare cat in toata viata mea si am intalnit oameni deosebiti)
3. Si acum urmeaza cel mai recent si mai stupid dintre momente si anume cand El s-a oferit sa ma ajute sa urc pe munte, iar eu tembela cum eram l-am luat de brat (desi mi-as fi dorit sa il iau de mana), iar el foarte relaxat, fara a parea ceva ciudat, m-a apucat usor de mana, ca si cum ne-am fi cunoscut de o viata.

Cam astea sunt momentele mele..nu stiu de ce le-am ales..probabil pt ca au avut ele ceva special...insa imi permit sa mai adaug unul...si anume atunci cand am implinit 17 ani si m-am trezit in timpul orei de psihologie cu un tort mare care m-a facut foarte fericita..si profit de ocazie sa le multumesc inca o data fetelor>:D<

Leapsa merge tot la Iulia

eu...anormala???

Si pentru ca am ramas in urma cu leapsele pe care Alexandra mi le-a tot plasat zilele astea m-am gandit ca e timpul sa ma pun pe treaba.

Si o sa incep prin a raspunde la intrebarea: "De ce sunt anormala?"

• Pentru ca ma apuca plansul din orice
• Pentru ca nu imi plac stafidele
• Pentru ca ma indragostesc de cine nu trebuie
• Pentru ca imi plac baietii rai
• Pentru ca inca mai cred ca va veni ziua cand il voi intalni pe Fat-Frumos pe un cal alb;))
• Pentru ca mai mult visez decat sunt cu picioarele pe pamant
• Pentru ca uneori fac lucruri pe care nici eu nu le inteleg
• Pentru ca de fiecare data cand cei din jurul meu spun ca le e frig, eu zic ca mi-e cald
• Pentru ca inca mai am incredere in oameni
• Pentru ca...cred ca ma opresc aici. Ar mai fi lucruri de spus, dar cred ca ajung astea:D

Ii pasez leapsa Iuliei

El...ea...cam aiuriti

Ah...de ar fi pauzele mai lungi...si de am invata cu totii la acelasi etaj...de nu as mai fi nevoit sa fac zeci de ture prin liceu sa o vad...si daca as avea curajul sa o privesc...daca ea nu ar fi atat de timida...daca as putea fi in acelasi timp in mai multe locuri ca sa fiu sigura ca nu trece pauza fara sa-l vad...daca nu ar mai fi atat de simplu....de as putea macar sa-i zambesc...

...ganduri de copii aiuriti ce se plac...zambet..sentimente...simplitate...teama...dorinta...mult entuziasm...visare...plutire...uitare...sinceritate...inocenta...

Din jurnalul lui...

"Astazi am fost cam aiurit, dar parca imi doream sa o vad mai mult ca niciodata. Asa ca atunci cand am zarit-o ca asteapta sa intre la examen m-am gandit sa ma asez in apropierea ei. Nu a fost prea greu deoarece am gasit repede pe cineva cu care sa vorbesc. Si trebuie sa recunosc ca pentru a-i atrage atentia putin m-am asezat jos si am incercat sa zambesc cat mai mult. Are ceva in simplitatea ei care imi place...si ador cum vorbeste..as asculta-o la nesfasit...din pacate am ocazia foarte rar sa o aud vorbind. Am surpins-o ca ma privea din cand in cand...si sincer asta imi umplea inima de bucurie...a fost prima data in viata mea cand mi-as fi dorit sa intru si eu la exam, chiar cu riscul de a-l pica.
Aaaa..si cred ca s-a emotionat putin in prezenta mea deoarece atunci cand s-a intors cu niste foi de la xerox nu mai stia pe ce usa sa intre...am zambit...sper ca m-a observat...nu as vrea sa creada ca imi e indiferenta.Dar a trebuit sa plec..sper ca i va fi dor de mine pana maine."

Din jurnalul ei...

"Astazi a trebuit sa fortez putin destinul si sa merg prin locul in care stiam ca e...cata fericire concentrata in doar cateva secunde. As fi vrut sa am curajul sa-l privesc sau sa-i zambesc. Dar mai tarziu am fost rasplatita si in timp ce asteptam la examen a aparut si el si s-a asezat aproape de mine...cat de simplu si dragut era...m-am dus repede sa ma uit pe lista sa vad daca e cu mine in sala, dar nu era...incepusem sa vreau cam multe:D Adevarul e ca m-am emotionat...si nici nu mai stiam pe ce usa sa intru...l-am surpins cand a zambit...as fi vrut sa ne fi cunoscut deja si sa ma incuraje inainte de examen...dar oricum...simpla lui prezenta m-a binedispus...apoi a disparut dintr-o data...imi va fi dor de el pana maine!"

Ei ii place sa ii zica lui "baiatul meu"...poate intr-o zi va fi:)

...despre...

Vreau sa vorbesc despre sinceritate si curaj...sau mai bine zis despre curajul de a fii sincer...curaj pe care este evident ca cei mai multi dintre noi nu il avem...despre curajul de a recunoaste atunci cand gresim...despre a fi sincer cu tine insusi si cu cei din jurul tau...despre a recunoaste ca un anumit lucru te depaseste...despre a avea curajul sa fi tu si nu a fi nevoit sa iti cumperi o alta personalitate...despre a avea curajul sa plangi si razi atunci cand simti, nu cand iti cer imprejurarile...despre a spune adevarul, indiferent de consecinte...despre cuvinte sincere...despre bucurii sincere...despre curajul de a spune "nu", chiar daca un "da" ar fi mai potrivit pentru ceilalti...despre incredere...despre zambete sincere...despre a avea curajul sa ceri o imbratisare atunci cand ai nevoie, sau orice alt lucru care iti este necesar...despre a spune un "te iubesc" sincer, deoarece momentan 98% dintre ei sunt falsi...despre a inceta sa judecam dupa aparente...despre a fi capabil sa faci sacrificii, nu doar pentru tine, ci si pentru cei ai caror prieten pretinzi ca esti, dar uiti sa demonstrezi...despre libertate...despre vise...despre a inceta sa mai spunem scuze ieftine...despre responsabilitate...despre a avea curajul sa spui ce crezi despre o persoana si a inceta cu "pupincurismul"...
Cred ca ce vreau eu e un ideal imposibil de atins de noi, oamenii...si asta pentru ca ne-am invatat sa traim in minciuna, fara a fi capabili sa ne mai asumam responsabilitatea pentru faptele noastre, mereu in cautare de vinovati...cand vinovatul se gaseste in noi. Dar sa nu generalizam...exista si exceptii..si ii multumesc lui Dumnezeu...

La multi ani mie!:D

Leapsa

Iarasi jocul asta care a devenit foarte popular...O sa incerc sa scriu preferintele sau (ne)preferintele mele pe care Alexandra sustine ca le stie deja:) (nu ca nu le-ar stii)

Imi plac/e:

• ciocolata
• sa visez cu ochii deschisi:)
• sa privesc rasaritul
• sa citesc
• sa fiu rasfatata
• sa primesc si sa ofer cadouri
• sa vad oamenii din jurul meu fericiti
• sa impart ciocolata cu matza
• imbratisarile
• sa beau redd's in hamac si sa barfesc cu Alex
• sa cred ca oamenii sunt mai buni decat par
• sa am pe cineva cu care sa-mi impart bucuriile, dar care sa imi fie alaturi si la greu
• sa merg la biblioteca, chiar daca nu am nevoie de carti;))
• sa zambesc si sa mi se zambeasca
• linistea
• canile (fac colectie)
• sa beau 3 in 1, eventual in casa la caldura, iar afara sa ninga
• sa ma uit in ochii oamenilor
• vama, dj project
  
• adrian despot:X
• iarna
• 
  

Nu-mi plac/e:

• stafidele
• sa dansez
• manelele
• sa mi se spuna "draga"
• ipocrizia/prefacatoria/minciuna
• sa cant
• sa vorbesc in public
• sa fiu lasata balta in momente grele
• sa ma blochez in mijlocul unui discurs
• sa ma strige mami din 5 in 5 minute fara a avea ceva important de spus
• ca unii sunt iubiti prea mult, iar altii deloc
• ca oamenii nu sunt egali
• sa ma simt singura

Mai sunt si alte lucruri, da nu imi vin acum in cap. Ii dau stefata oricui vrea. Sa nu va inghesuiti:))

...cand...

cand te strabate un fior prin tot corpul inca de la primul vers...cand iti doresti sa nu se mai termine...cand zambesti pur si simplu pentru ca asta simti...cand lacrimile sunt fericite si stau sa cada pe obraz...cand iti hraneste sufletul...cand te ridici de pe scaun si aplauzi...cand vezi fericire pe fetele tutoror...cand iti dai seama ca a meritat sa te uiti la tot acel spectacol prost, doar pentru a vedea aceste minute...cand simti ca viata e de fapt frumoasa...cand simti nevoia sa imbratisezi pe cineva...cand "frumos" e un cuvant prea simplu pentru a descrie...cand persoana de pe scena iti transmite ce simte ea...cand te simti pur si simplu vrajit de moment...cand realizezi cat conteaza sa te bucuri de fiecare minut...cand simti toate astea...inseamna ca a cantat krisa:)

...

Inceteaza sa ma mai privesti asa strainule...

Strainul

Astept...apare si strainul. Se aseaza...asteptam impreuna. Ma priveste...il privesc involuntar. Aprinde tigara si in timp ce fumeaza ma priveste...privesc in gol, dar ii observ fara sa vad toate privirile si uneori i le intorc...incerc sa fac abstractie, dar nu pot. Vine autobuzul...ma urc...se urca si el..ne urcam...ramanem amandoi in picioare, destul de departe, dar suficient de apropiati ca sa-i ii simt inca privirea. Priveam in gol...ciudat, el se tinea cu ambele maine de bara. cu una ar fi fost suficient. Ma rog...nu stiu de ce mi-a atras atentia asta. Dupa ceva timp se aseaza...iar eu observ un loc liber paralel cu el...ma asez...desi priveam in fata nu putea sa nu-i vad privirea si gesturile. Surpriza...desi se aseza inca se mai tinea strans cu ambele maini de bara. In acest caz chiar nu era necesar...ma intreb: Oare de ce este strainul atat de temator?Nu stiu...era o teama ciudata in gesturile lui...pana la urma a renuntat sa se mai tina de bara dar mainile lui erau agitate...continua sa ma priveasca...trebuia sa coboram...am asteptat pana in ultimul moment cu speranta ca se va ridica primul...autobuzul a oprit dar nu a facut-o...m-am ridicat eu, iar imediat s-a ridicat si el...am coborat si am pornit in directii opuse...am intors capul, dar strainul nu se uita. Cine este el de fapt?Cineva mi-a spus mai demult ca se drogheaza...de ce ma priveai strainule?si de ce iti era teama?

Lift of freedom

Am primit o leapsa de la Alexandra...pentru ca nu ma pricep la tablouri si nici nu am unul preferat m-am gandit sa gasesc unul (ne)celebru, dar sugestiv. Asa ca in cautarea mea am dat peste acesta care se numeste "Lift of freedom". Eu regasesc in el multe vise colorate care zboara jucause printre gandurile noastre.

Ii dau stafeta lui anonim1efect.

Ce e fericirea?

Acum ceva timp ma tot intrebam ce e fericirea...asa ca m-am hotarat sa ii intreb pe cei din jurul meu, tineri de 17-18 ani. Astazi am dat peste raspunsurile lor si m-am gandit sa va inpartasesc cateva:)

• "Fericire este sa visezi cu ochii deschisi."
• "Fericirea e un se ntiment care te face sa te simti in al noualea cer."
• "Fericirea? Nimic...un ideal pe care si l-au facut oamenii...prin imaginarea senzatiei de a poseda tot ceea ce iti doresti...de aceea fiecare om are o conceptie diferita despre fericire."
• "Sa traiesti langa persoana iubita si tot ce faci sa fie pentru el si pentru tine"
• "Habar n-am...inca n-am dat de ea."
• "Fericire e cand faci clatite."
• "Fericirea e viata de zi cu zi."
• "Cand copiezi si nu te prinde profa."
• "Fericirea e o imbratisare."
• "Fericire e cand ai credit."
• "Nu cred ca pot explica in cuvinte."
• "Fericirea e nisipul care iti gadila vara talpile."
• "Fericirea e zambetul lui."
• "Fericirea e un rasarit, dar si un apus."
• "Fericire e cand amani alarma cu 10 minute."
• "Fericire=aer"
• "Fericirea...e lacrima si zambetul la un loc...atat de frageda in fata impasului si atat de necesara in momentele grele ale vietii...o poezie in care poetul esti chiar tu...scrisa pe portativul vietii."
• "Fericirea e Dumnezeu."
• "O himera dupa care alearga toata lumea."

Pentru tine ce e fericirea?

Cutia cu cercei

Mergea plictisit spre facultate...al doilea an de ASE...in primul an se incuraja gandindu-se ca ii va placea intr-un final...dar cu cat trecea timpul cu atat se convingea mai mult ca nu e locul lui acolo. Dar nu dispera din cauza asta...oricum nu era nici primul, nici ultimul lucru pe care il facea fara sa il atraga. Era visator, iar asta il facea sa credea ca va veni o zi in care isi va descoperi fara sa vrea adevarata pasiune. Pana atunci se multumea sa faca act de prezenta la cursuri...stia ca desi nu-i place, ii poate fi folositor in viitor. Niciodata nu se obosea sa-si puna prea multe intrebari si lua lucrurile ca atare. Nu punea prea mult suflet in ceea ce face si era indragostit...doar de viata. Stia ca multe fete si-ar dori sa fie cu el, iar asta era un motiv suficient pentru a nu fi cu niciuna.
Ea..o fata simpla, studenta la actorie...era indragostita de ceea ce face. Dupa cursuri mergea si vindea cercei la vreo 2 strazi de ASE pentru ca avea nevoie de bani.Principalii clienti: dominisoare studente la ASE, foarte preocupate de aspectul lor fizic. O amuza deseori caracterul acestor fete care se chinuiau sa para inteligente.
Intr-o dimineata, cand nici macar nu apucase sa expuna toti cerceii, se apropie un baiat si incepe sa studieze interesat cerceii. "Asta ce o mai fi vrand?isi zise ea. Doar nu isi cumpara cercei acum."
- Ma ajuti te rog sa aleg o pereche?Nu prea ma pricep...zise el.
- Pentru prietena ta?intreaba ea.
El tace cateva secunde, o priveste pentru prima data in ochi si spune stangaci: "Da, pentru prietena mea."
-Uite, iti recomand acesti cercei. Sunt foarte draguti. Nu o sa dai gres.
El zambeste. In timp ce ea impacheteaza cerceii el o priveste ca un aiurit. Apuca punguta stangaci, ii multumeste si pleaca.
Se opreste pe o banca si incepe sa rada: "Pentru prietena mea...ce m-o fi apucat sa ii spun ca sunt pentru prietena mea, cand eu nici macar nu am prietena?Dar cat de draguta era...si cat de diferita de toate colegele mele dificile de la facultate!Si a ales cerceii cei mai simplii...verzi. Deci ii place verdele..."
Pleaca si se plimba absent pe strazi...in ziua respectiva nu mai merge la cursuri...merge acasa, gaseste o cutie si pune cerceii, nu inainte de ai saruta.
Incepand din acea zi trece in fiecare zi si cumpara o pereche de cercei pe care ii pune in cutie acasa. Intr-o zi ea ii zice:
-Cred ca o iubesti foarte mult pe prietena ta si ea trebuie sa se simta foarte norocoasa. E foarte frumos ca ii daruiesti ceva in fiecare zi.
El simte tristetea din vocea ei si isi da seama ca e un prost. Era indragostit de ea dar nu avea curaj sa ii spuna...Acum ea ii confirmase ca nu ii este indiferent, iar lui ii parea rau ca ea crede ca el este indragostit de altcineva. fara sa se mai gandeasca el raspune:
-Da, o iubesc foarte mult.
Ea ii impacheteaza cerceii si nu mai spune nimic. Cand intinde mana sa ia cerceii el ii tine mana pentru cateva secunde, iar apoi pleaca
"De maine nu o sa mai vin, gandeste ea. Sunt o proasta. M-am indragostit de baiatul asta care niciodata nu se va uita la mine. Are o prietena pe care o iubeste..."
II cade o lacrima pe obraz...
El merge acasa, ia cutia si numara cerceii...avea 30 de perechi...
"Am ajuns sa tin prea mult la ea: maine o sa-i marturisesc ca o iubesc. nu conteaza cum va reactiona"
Toata noaptea el se gandeste la cum va fi in urmatoarea zi...dimineata se trezeste si ia toate perechile de cercei pentru a i le arata fetei, insa cand ajunge ea nu mai era. Locul era pustiu...el se aseaza pe bordura si ii cade o lacrima...
"De ce?"
Inc epand din acea zi poarta mereu cerceii cu el...uneori rataceste aiurea pe strazi in speranta ca o va reintalni...constata cat de mult s-a schimbat de cand a intalnit-o. Nu mai este atat de indiferent si isi doreste mai mult ca oricand sa faca ceva care ii place.
Intr-o zi, cand ochii lui erau mai tristi ca niciodata, iar fulgii de nea se jucau ca niste copii in aer...el decide sa renunte la tot...sa arunce cerceii si sa uite...era convins ca nu o va mai reintalni...se apropie de un tomberon, iar cand vrea sa arunce cutia cineva il prinde de mana si ii zice:
"Ce faci? Mi-a fost dor de tine" Era ea...cea mai gingasa fiinta de pe pamant.
El arunca cutia din care sar toti cerceii si o ia in brate...o saruta, o invarte, o mangaie...era fericit...Ea observa cerceii imprastiati in zapada si zambeste:
-Deci prietena ta nu exista...ce copil esti. De ce nu mi-ai spus?
-Mi-a fost teama, nu ma cunosteam suficient de bine, eram superficial, nu m-am gandit nici un minut ca o sa dispari. Iarta-ma ca te-am facut sa crezi ca am o prietena. Iarta-ma de o mie de ori...
-Pentru tine de cate ori vrei...

Confuzie

Nu exista totdeauna...e un cuvant prea mare, iar noi suntem prea mici. Nu avem puterea sa tinem ceva pentru totdeauna...nici viata, nici o relatie, nici macar o promisiune. Uneori facem promisiuni si cuvantul totdeauna face parte din ele...dar niciunul din noi nu stim ce inseamna sau cat va dura acest totdeauna...poate insemna doar azi, poate si maine sau poate insemna intr-adevar ceea ce vrem sa exprimam noi prin el...adica infinit. Timpul este cel care ne limiteaza acest totdeauna...lumea ne apartine doar pentru un timp...apoi riscam sa ii apartinem noi ei...ajungem sa fim gelosi pe portretul pe care il avem din vremea cand eram tineri..adica pe propria noastra persoana...
Ador placerile simple...pentru ca nu voi fi nevoita sa dau socoteala pentru ele si nici nu voi suferi pentru ca le-am avut...nu mai vreau sa traiesc prin "maine", deoarece de cele mai multe ori uit de "azi". Tot ce mai vreau acum este sa privesc viata...Daca vrei, vino s-o privim impreuna!

Doar sufletul mai e tanar...

Minutele, orele, zilele, anii...trec. Florile din vaza se ofilesc, gandurile se maturizeaza, deciziile devin mai intelepte. Cainele pe care il ai de cand esti copil imbatraneste si el odata cu timpul. Peretii sunt mai goi, singuratatea mai aspra. Colectia de cani e prafuita, iar cartile din biblioteca uitate. Privirea e mai calda, dar mai obosita ca inainte...mana tremura cand trebuie sa apuce ceasca cu cafea. Iti amintesti uneori ca odata ai fost copil si zambesti. E zambetul copilariei pe care deseori ai vrea sa o retraiesti. Cauti in cutia din lemn de nuc unde se afla ascunse amintirile tale si iti amintesti de primul sarut timid. Ti se poate citi in ochi dorul pe care il porti acelor timpuri. Te uiti in jur si nu mai ai aproape nimic. Pui mana la gat si descoperi cheita pe care ai primit-o la 17 ani de la prietena ta cea mai buna si iti amintesti cate drumuri ai reusit sa deschizi cu ea. Privesti spre noptiera si zaresti fotografia parintilor tai pe care i-ai iubit atat de mult. Ti-e dor...de oameni si de ce insemnau ei pentru tine. Dar timpul a sters aproape totul...a despartiti drumuri, a distrus amintiri. Ai ramas tu, privind pe fereastra si asteptand ca cineva sa bata la usa...se intampla rar, dar iti indulceste batranetea. Te uiti la suflet si constati ca doar el a mai ramas tanar. Ce e batranetea de fapt?

atunci...si acum

...am scris ca sa fiu sigura ca nu voi fi uitata...am plans din disperare, din teama sau din imposibilitatea de a ma opri...am visat crezand ca visele pot deveni realitate...am zambit pentru ca stiam ca imi face bine...am crezut ca iubesc, desi acum stiu ca nu am iubit niciodata, am cersit imbratisari ca sa aiba de ce sa imi fie dor, am crezut in oameni, iar unii m-au dezamagit, am daruit fara sa astept nimic in schimb, am zburat, dar la un moment aripile mi-au fost frante, am fost nemultumita desi aveam aproape totul, am cazut in gol si m-am lovit pentru ca nu stiut sa ma agat de nimic, am suferit, crezand ca nu pot sa impiedic asta...am trait intr-o lume paralela.

...scriu pentru ca ma relaxeaza, plang de fericire, de emotie sau doar pt ca mi-a intrat ceva in ochi. visez pentru ca fiecare avem acest drept. Zambesc pentru ca e cel mai frumos lucru si nu se stie cine se va indragosti intr-o zi de zambetul meu. iubesc tot ce ma inconjoara. primesc si ofer imbratisari pentru ca ele ofera incredere si certitudinea ca cineva e langa tine...cred in oameni, dar nu ii mai las sa ma dezamageasca, daruiesc fara sa astept nimic in schimb, dar sunt bucuroasa cand primesc, zbor-si nimeni nu imi va intrerupe zborul, ma arunc in gol pentru ca ma simt libera, dar intotdeauna deschid parasuta la timp, sunt fericita si cred ca pot intretine fericirea...traiesc intr-o lume cu multe intersectii:)

Ea: Multumesc pentru trandafiri!Sunt foarte frumosi.
El: Ma bucur ca iti plac.
Ea: E prima oara cand cineva imi aduce flori. Intotdeauna mi-am dorit. Sunt emotionata. Sincer iti multumesc.
El: Cand m-ai sunat si mi-ai zis ca esti trista m-am gandit ca o floare te-ar putea inveseli. Nu te cunosc de mult dar mi-am dat seama ca iti plac lucrurile marunte.
Ea: Da, intr-adevar.
Erau la ea in camera. O camera micuta, simpla, dar primitoare. Era cald. Ea era imbracata in pijamale verzi. Se cunosteau doar de o luna, dar tineau foarte mult unul la celalalt. Pe langa faptul ca erau iubiti, erau foarte buni prieteni. Stiind ca isi va petrece noaptea la ea, el isi adusese pijamaua verde. Verdele era culoarea ei preferata. Se urca in pat langa ea si o ia de mana.
El: Ce ai patit?
Ea: Nu stiu...ma simteam singura. Probabil e o melancolie de toamna. Dar acum ca ai venit ma simt deja mai bine. Simt nevoia sa vorbesc si sa ma tina cineva strans in brate.
El: Micuta mea rasfatata...
El ii cuprinde fata intre palme si o saruta pe frunte. Apoi o strange in brate.
Ea: Sunt foarte norocoasa ca te am. E cel mai frumos lucru sa te simti iubita si alintata. Nu orice om care e trist are pe cineva care sa vina sa il imbratiseze. Iti multumesc.
Ea statea ghemuita cu capul pe pieptul lui. El se juca cu degetele prin parul ei
Ea: Daca intr-o zi o sa dispari? Pe mine cui ai sa ma lasi?Nu as sti ce sa fac fara tine.
El zambeste si o saruta copilareste pe varful nasului.
El: Te iubesc ma copilule. Mult de tot. Nu o sa plec nicaieri fara tine. Uite, chiar daca era un secret si voiam sa iti fac o surpriza, o sa iti spun, ca sa te mai inveselesti. Peste o saptamana o sa plecam la Paris pentru cateva zile. O sa fie prima noastra calatorie impreuna.
Ea se agata de gatul lui fercita.
Ea: Nu am cuvinte sa-mi exprim bucuria. Noi doi...Paris...nu e un vis?
El: Nu. Viata in sine e un vis atunci cand iubesti.
Ea: Andrei, mie mi-e somn. Tie nu?
El: Nu. Dar hai sa ne bagam in pat. Dormi linistita. Imi place sa te privesc cum dormi. Esti atat de frumoasa.
Ea: :) Noapte buna.
El: Noapte buna.
Ea se ghemuieste la el in brate si adoarme. El ii vegheaza ceva timp somnul. Noapte buna.

Vise in ploaie

Ploua...e un potop cum nu mai vazuse in viata ei. Umbrela mare si portocalie e acasa...a fost prea grabita si grijulie sa nu isi uite visele si nu a luat-o. Nu are bani de taxi. Balerinii colorati au inceput deja sa se ude, iar geaca nu va mai rezista mult si picaturile vor ajunge pe tricou. Se opreste. Cat regreta ca nu a lasat un vis acasa in schimbul umbrelei. Dar visele nu te protejeaza de ploaie?
Ridica capul si zareste peste drum o cafenea...nu mai intrase niciodata singura intr-o cafenea.
Dar fara sa mai stea pe ganduri intra. Deschide usa, face doi pasi si isi da seama ca nu mai e nicio masa libera. Dar nu voia sa iasa pt. ca nu stia ce sa faca singura pe potopul ala. Ii era teama. Zareste o masa la care statea un baiat singur. Roseste la gandul ca s-ar putea aseza langa el. Nici daca ar fi facut un pariu nu s-ar fi asezat. . Ea e timida. Dar isi aminteste cat de rau ploua. Dandu-si seama ca a intarziat destul de mult in usa se indreapta hotarata spre el. Simtea ca pluteste. Nu-si mai controla gesturile. Se aseaza fara sa ceara voie.
- Ochii tai sunt la fel de frumosi si cand nu ploua? o intreaba el
Ea nu-si putea desprinde ochii de la el. Era fascinata.
-Nu...cred ca doar acum...ca te-au vazut... pe tine...ingana ea.
-Sti?Esti foarte frumoasa!Pot chiar spune ca esti cea mai frumoasa fata pe care am intalnit-o.
Ea tremura.
-Imi cer scuze, zise el. A fost atat de neasteptata apropierea ta si m-a impresionat atat de mult incat nici nu mi-ai dat seama ca esti uda. Probabil ca iti este frig. Uite..tine pulovarul meu!O sa-ti fie bine.
El ii ofera pulovarul zambind si o ajuta sa il imbrace. Acum isi ating pentru prima data mainile. Zambesc amandoi ca niste copii. Era un pulovar visiniu, foarte moale si calduros:). Ii statea atat de bine in el...
Stateau fata in fata si se priveau in ochi...era ceva de neimaginat.
-Iti este teama de ploaie nu? o intreaba el
-Da. Si adevarul e ca destul de mult. Dar se pare ca azi teama mea mi-a facut cel mai frumos cadou.
El zambeste. Nicio vorba nu era exagerata. Niciun cuvant nu insemna prea mult. Nicio privire nu era prea insistenta. Erau doar ei.
El ii ia usor manasi o mangaie. Nu se mai satura sa o priveasca. Ea inca mai tremura...de frig sau de emotii...nu mai stia...
-Sti ca mi-am imaginat de mii de ori intalnirea asta cu tine?zise ea. Doar ca eu te numeam Fat-Frumos.
-Si sunt asa cum iti imaginai?intreba el
-Esti mai mult de atat!raspunse ea
-Eu nu mi-am imaginat vreodata ca pot avea parte de o intalnire atat de minunata. Nici nu indrazneam sa ma gandesc la asa ceva, zise el. Mi se parea prea mult, imposibil poate.
Afara continua sa ploua. In jur era agitatie, dar coltul in care stateau ei era parca inconjurat de magie.
-Iubita mea, tot mai tremuri, zise el.
Pe ea o bufneste rasul, iar el intreaba mirat:
-Ce s-a intamplat?
Ea zambeste si spune:
-Mi-ai zis "iubita" mea.
Incep amandoi sa rada. Deodata el devine serios, o ia de mana si o aseaza pe picoarele sale ca pe un copil.
-Domnisoara necunoscuta vreti sa fiti iubita mea?
-Dar credeam ca sunt deja, domnule strain.
zambesc. El o strange in brate si o saruta pe frunte. Ea isi lasa capul pe umarul lui si inchide ochii. Pe fata i se citea fericirea. EL se joaca cu degetele prin parul ei si ii sufla in fata. Ea il cearta. El o strange in brate. Cafeaua se racise de mult. Dar ei erau fericiti.
-Andrei, imi pare bine.
-Ioana, imi pare bine.
Se iau de mana si alearga prin ploaie. Acum nu ii mai e frica. Nu mai are nevoie de umbrela sa isi protejeze visele.

Ma simt...rau.E pustiu in jur...in inima...vreau sa vorbesc cu cineva...dar cu cine?Vreau un umar pe care sa plang pana mi se termina lacrimile....vreau sa vorbesc ore in sir pana ma trezesc la realitate. Astazi aveam programata o terapie cu zambete...dar nu a fost...
Trezeste-te Denisa!Trezeste-te...nu mai poti continua asa...

Nu sunt eu

Aseara mi-ai promis ca vei visa acelasi vis ca si mine...am adormit linistita. Stiam ca voi fi in siguranta...Stii?ma simt goala...imi vine sa plang tot timpul...Stii cat de frica imi e?Acum nu mai e nimeni permanent cu mine...nimeni...de 2 zile imi vine sa plang mereu..uneori ma abtin...alteori nu...Mai tii minte cand ti-am zis ca cel mai mult ma tem de singuratate?Ei bine..sa stii ca doare...doare rau de tot...desi la inceput m-am incurajat singura si ma minteam ca o sa fie bine acum nu mai pot...drumul spre casa il parcurg singura, pt ca orele nu se termina in acelasi timp cum speram eu, petrecerile sunt altele, proiectele la fel...realitatea e alta...si din pacate nu in favoarea mea...si uneori totusi mai vreau sa cred ca nu vorba despre mine...ca nu sunt eu...sau ca se va termina...
Nu mai stiu ce am visat aseara...dar parca erai si tu in visul meu...nu vreau decat sa stiu ca cineva tine la mine....am nevoie sa aud ca nu sunt singura...uite-te si tu cum vorbesc...de ce sunt atat de slaba?urasc lacrimile astea care nu se mai opresc...nu din nou...nuuuuuu...nu mai vreau...si iarasi vreau sa cred ca nu sunt eu asta...Nu e asa ca nu sunt?

Multumita

Da...am avut emotii..mi-a fost teama...am trecut prin mii de stari inainte de a incepe. Dar a fost bine...sunt multumita si in acelasi timp fericita. I-am simtit aproape pe toti si le multumesc ca au facut un efort sa vina intr-o zi ploioasa ca asta...Ii multumesc si matzei care bineinteles mi-a dat incredere tot timpul, desi numai noi stim prin ce emotii am trecut de cate ori suna telefonul:)II multumesc si lui Dumnezeu si nu in ultimul rand mie:)Azi am fost fericita si m-am hranit pentru ceva timp:) Oamenii au nevoie de oameni ca sa fie fericiti:)

zi de toamna

Dimineata...racoare...urca si cauta disperata...dar nu e. Asteapta.Mai e o sansa...coboara...il vede...nu simte nimic...si-a primit doar hrana...privire in pamant...dorinta de razbunare..zambet... zarire pulovar preferat pe terasa liceului...scoala..mana ridicata..agitatie...limite...emotii...raspuns corect...secretariat..iesi afara...director...conversatie...vb prea repede...dirigu implineste 37 ani de casatorie...ne invoieste de la ore..astept...biblioteca...fericire...zambet...hrana sufleteasca..dorinta de a-l lua in brate....inocenta...asteptare...bucurie(a luat matza 10)...cumparaturi...amintire lucru nefacut..intoarcere...rezolvare...descoperire om de treaba...umpic de barfa pe scari...banca...asteptare..aglomeratie...acasa...

Trista toamna....

E toamna...iar mie mi-e dor de toamnele in care eram cu tine...toamnele noastre...erau colorate, iar zambetul era nelipsit in fiecare zi...dimineata imi placea sa privesc soarele..stiam ca imi va lumina o noua zi alaturi de tine...toamna asta e trista..n-am chef de nimic...afara ploua...iar asta ma deprima deseori...cat conteaza sa nu fi singur...din pacate eu sunt...si desi nu mai esti, eu tot te mai caut...merg adesea prin locuri in care mergeam impreuna si am speranta absurda ca vei fi si tu acolo...ma uit la frunzele care cad si imi imaginez ca si tu faci acelasi lucru...dar nu mai esti...ai plecat fara sa zici nici un cuvant...pe mine cui m-ai lasat?nimanui...poate nu ti-ai dat seama...Altadata aveai grija de mine...aveai grija sa nu imi fie frig, sa nu fiu trista...aveai grija de tot...acum nu mai are cine sa aiba...doar eu..dar sti?nu prea imi iese...toate imi ies pe dos...eu sunt mai nepasatoare, mai visatoare...tu stiai intotdeauna de ce am nevoie...oare o sa te mai intorci?macar toamna viitoare...dar poate nu mai esti...cineva te-a iubit si te-a luat.....dar eu?poate eu nu contez...dar totusi imi place sa ma mint ca exista cineva pt care contez...desi poate nu e asa asta imi hraneste sufletul...dar nimic nu se compara cu toamnele noastre...Trista toamna ai adus in mine...Pe mine cui m-ai lasat?

o camera mica...un pat..un calculator...un birou...foc in soba...intr-un colt sta ghemuita o fata...parul nearanjat...ochii tristi...buzele si le umezeste cu limba...se gandeste..ii e dor...zambeste...desi nu a primit niciodata raspunsul inca se mai intreaba de ce?desi nu a venit nimeni niciodata inca mai spera ca va aparea cineva sa o imbratiseze...mainile ii tremura...ii e teama...zambeste...se gandeste la El..la un El oarecare...care probabil nu va parea prea curand...inchide ochii...il vede..e altfel decat ceilalti...viseaza...se trezeste...tresare...realitatea doare...fiecare maine va durea de azi inainte...pt ca e singura..si asta e lucru de care se teme si pe care il uraste cel mai mult...nu e pregatita sa-l infrunte...plange...da...maine doare...e doar un copil...mult prea atasat de ceilalti ca sa stea singur...nu e drept...dar oare exista ceva corect in lumea asta?cate luni au trecut decan si-a revenit?maxim 3...si acum din nou...altceva...de ce?

o camera mica..un pat..un calculator...un birou...frig...in pat sta tolanit un baiat...parul aranajt..priveste in gol...buzele si le umezeste cu limba...isi aminteste...nu ii e dor...zambeste...vreau sa uite...are chef sa imbratiseze pe cineva care are nevoie de el...are maini frumoase...este puternic...zambeste...viseaza la Ea...la o Ea oarecare...
care va aparea sau nu...inchide ochii..o zareste...e speciala...o admira...se indragosteste...de maine o va cauta...pentru ca stie ca e singura...si ca are nevoie de El...sa o ajute si sa-i fie alaturi...zambeste...da...maine o va cauta...e speciala...si nu merita sa stea singura...nu e corect...si el va face in asa fel incat sa schimbe lucrurile...o va ajuta sa isi continue planurile si sa isi urmeze visele...pentru totdeauna...pentru ca e speciala...

...

M-am hotarat sa sterg ce am scris azi pentru ca am vb cu matza si m-a inveselit si apoi mi-am amintit de Andrei si nu m-ai corespundea cu starea mea ce scrisesem;))

SULINA

O plaja la care multi ar ravni...Un cer nemaivazut...unde cadea cel putin o stea la 10 minute...liniste....vis...eu tinandu-ma in brate si visand...mi-am achizitionat fericire si zambet pt cel putin un an...a fost frumos...tren....vapor...somn intrerupt...fete obosite...dar multa fericire...a fost Sulina...dar s-a terminat...mai vreau...e locul de unde puteti lua fericire pe gratis...va recomand.

Stiu...e un test...pot sau nu pot sa-mi inving lacrimile...
pot, dar asta nu ma impiedica sa urasc, sa dispretuiesc, sa am un gust amar...Sti? Am prins gustul fericirii...dar nu stiam ca poate fi umbrita atat de usor...speram sa ramana a mea, in sufletul meu..era prea frumos...oamenii nu stiu sa traiasca...se jignesc intre ei cu prima ocazie, spun vorbe care dor atat pt ei cat si pt cei din jur...Deabia astept sa plec...departe...sa nu mai am nicio legatura...imi vine sa imi arunc telefonul sa nu ma mai sune nimeni...vreau sa fiu egosita...sa nu imi mai pese...m-am saturat de minciuni...as vrea sa strang toti oamenii intr-un loc si sa le explic ca viata e simpla, sa ii rog sa inceteze cu ura, cu jignirile...vreau sa ii invat sa fie fericiti...sa se iubeasca...nici eu nu stiu, dar vreau sa ii invat pe ei...ce naiva sunt...

Fericire

Pana acum nu mi-a explicat nimeni ce e fericirea...am auzit ceva cum ca ar putea fi cumparata...altii spun ca nu exista...ar putea fi opusul tristetii...am mai auzit ca fericirea nu tine mult...ca e trecatoare...uneori am impresia ca oamenii nu-si doresc sa fie fericiti. Cred asta deoarece uitandu-ma in jur am constatat ca majoritatea crede ca fericirea nu e pt toti, ca e scumpa, ca trebuie sa ai bani sau o persoana care sa te iubeasca ca sa o poti obtine.
Pentru mine fericirea are mii de forme. Poate fi un zambet, o imbratisare, o atingere, un vis implinit...fericire e cand primesti un cadou sau cand daruiesti...Fericirea este un rasarit sau un apus...marea...o plimbare pe plaja...o floare...o stea cazatoare...o aminite...Poti fi fericit cand dansezi, canti, pictezi, faci fotografii sau orice alt lucru care iti place.Fericirea poate fi o persoana pe care o iubesti sau un prieten adevarat. Fericirea poate fi o privire... o bataie cu zapada. Fericire e cand stai in hamac si bei Redd's sau cand privesti stelele. Fericirea poate fi o impacare sau cand cineva vine si iti stergere lacrimile. Fericirea poate fi in alte mii de lucruri care nu imi vin acum in minte, dar cel mai important: fericirea e in sufletul fiecaruia dintre noi si poate fi hranita cu lucruri marunte.
Fericirea nu costa pt ca nu e de vanzare. Pentru tine ce e fericirea?

:)

Ma linisteste sa privesc stelele...in seara asta sunt mai frumoase decat oricand. Sau nu...cred ca de fapt ele sunt la fel ca de obicei...numai ca le vad eu altfel:)Astazi am facut poze...si mi-a facut bine. M-a ajutat sa ma apropii de mine.

Tot eu

Inima: Auzi, ai si tu 2 minute libere? Vreau sa vorbim...
Eu: Nu, pentru tine n-am. Stiu deja ce prostii o sa-mi spui: ca ti-e dor de nu stiu cine,ca ti-a placut nu stiu ce zambet si alte prostii de ale tale.
Inima: Prostii? Ai uitat ca lucrurile astea, pe care tu le numesti prostii acum, ti-au hranit fericirea?
Eu: Ce fericire ma? Ai innebunit? Mi-au hranit lacrimile poate. Dar sti ceva? Chiar n-am chef. Du-te si tu si plange-te altcuiva.
Inima: Daca as fi avut unde as fi plecat demult. Nu te mai recunosc...ai devenit indiferenta, razi fara motiv in situatii in care altadata ai fi plans.
Eu: Asa si? Ce te intereseaza pe tine? Daca tie iti place sa suferi, n-ai decat. Eu m-am saturat. Scuza-ma ca iti vorbesc asa..poate nu meriti. Adevarul e ca daca nu ai fi fost tu nu as fi putut sa traiesc toate momentele frumoase de pana acum, nu as fi simtit fluturi in stomac si nici nu m-as fi indragostit de zambete. Insa intelege un lucru...nu mai pot fi ca inainte si nici tu nu ar trebui sa fi. Ma uit la tine si nu pot sa cred ca dupa toate lacrimile ai ramas la fel de naiva.
Inima: Se vede ca nu ma cunosti. Inainte stateam mult de vorba, eram cele mai bune prietene. Si nu, nu am rams aceeasi. Crede-ma ca am invatat multe lucruri in ultima perioada, dar asta nu inseamna ca nu mai am incredere in oameni, ca mi-e teama de orice si ca sunt indiferenta asa cum esti tu. Eu zic ca am putea ajunge la un punct comun si ar fi mai bine pt amandoua.
Eu: Da...crede-ma ca fac toate astea din teama...nici macar eu nu stiu daca fac bine.
Inima: Nu iti face griji. Desi te-ai distantat de mine te cunosc mai bine decat oricine pe lumea astea si stiu ca nu iti este usor. Asta este si motivul pentru care incerc sa ma apropii din nou de tine. Nici mie nu mi-e usor.
Eu: Stiu. Si iarta-ma ca am fost egoista. Tot timpul eram constienta de ceea ce iti doresti, dar teama a fost mereu prea mare, dorinta de a fi indiferenta.Si imbratisarea aia ti-am rapit-o. Dar stiu ca o sa ma ierti.
Inima: Bine, hai ca te iert. Desi nu prea meriti:)
Eu: Deci, suntem din nou prietene?
Inima: Da, dar sa vedem cat o sa reziste. La prima deceptie o sa-mi strigi ca ma urasti si ca nu o sa ma mai asculti niciodata.Dar te cunosc, esti impulsiva. Stiu ca de fapt nu gandesti asta si ca ti la mine.
Eu: Ma bucur ca sti toate lucrurile astea. Sti ca ador sa fiu inteleasa fara sa dau explicatii:)
Inima: Mie mi-e cam somn. Tie nu?
Eu: Pai nu prea, ca am baut un frappe azi! Dar tu du-te sa dormi. Noapte buna!
Inima: Noapte buna! Si las-o mai usor cu frappe-ul. Sti ca imi face rau:)

Zambind unei amintiri

Intra, se opreste, ma priveste(sau poate doar mi s-a parut) si intreaba: "Carmen a trecut azi pe aici?". Respir, imi linistitesc inima, zambesc si raspund: "Nu." Pleaca, iar eu ma chinui sa ma ridic pe varfuri sa-l mai vad o data prin geam. Eram aproape sigura ca nu avea niciun motiv sa intrebe de Carmen..Sa fi fost doar un pretext? Daca da, atunci pt ce?

Sti?Am chef sa ma mintA chef sa cred ca a intrebat ca sa ma bage in seama. Si ce daca nu e adevarat? Putin imi pasa. Momentul a fost al meu si imi hraneste zambetul de acum. Amintirea lui imi tine de urat in seara asta goala si nu-mi da voie sa fiu trista. E doar la 2 km departe si totusi mi se pare ca face parte din alta lume. Poate ca nici nu m-a observat, dar totusi tind sa cred ca il voi reintalni. Nu l-am atins dar cred ca as incepe sa tremur daca as face-o. Nu mi-a zambit, dar cred ca are cel mai frumos zambet din lume. Nu am facut cunostinta, dar vreau sa il cheme...Andrei.

Mi-e dor de Fat-Frumos...diminetile mele nu mai sunt jucause si nu mai am nici motiv sa zambesc...Vreau in brate la Fat-Frumos...Cati fluturi in stomac provocau acel zambet de copil naiv...cu toate ca Fat-Frumos nu era un copil...Simplul gest de a ma lasa sa trec in fata...banalul loc liber din stanga lui pe care am refuzat sa il ocup la inceput...o strangere de mana...momente in care paseam la cativa metri de el si il surprindeam cand se intorcea sa ma priveasca...nu stiu daca mi-e dor de el neaparat...poate ca mi-e dor de ce eram eu in preajma lui...de faptul ca zambeam...ca imi hranea intreaga zi...da...mi-e dor de mine.